Clasa VIII programa noua

 

Spaţiul geografic natural

-teritoriul românesc cuprinde formațiuni geografice variate și multe resurse necesare activităților oamenilor

-situată în nordul Peninsulei Balcanice și acoperind o suprafață de 238 397 km²

-este o ţara carpato-dunăreană-pontică

-relieful țării cuprinde munții – 28%; dealurile și podișurile – 42% și câmpiile – 30%

-accesibilitatea terenului a înlesnit legăturile între zonele locuite și a creat condiții pentru dezvoltare etnică, religioasă și culturală

-cadrul natural al României a favorizat dezvoltarea istorică a locuitorilor acestui teritoriu

-legăturile oamenilor cu mediul se reflectă și în ocupațiile străvechi (păstoritul, cultivarea plantelor), în obiceiurile și tradițiile sale,

 

Periodizarea istoriei românilor

 

-preistoria este prima epocă istorică și cea mai îndelungată

-manifestări de viață omenească pe teritoriul României datează din anul 1500000 î.H. și au fost descoperite în localitatea Tetoiu‑Bugiulești, județul Vâlcea

-Epoca pietrei:a. Paleoliticul – epoca veche a pietrei (cca 1200000 – 9500 î.H.), b. Mezoliticul – epoca medie a pietrei (apare și perforarea, cca 9500 – 7500 î.H.), c. Neoliticul – epoca nouă a pietrei (piatra începe să fie șlefuită, cca 6500 – 5000 î.H.),d. Eneoliticul (arama, cca 5000 – 3500 î.H.)

-epoca bronzului (cca 3500 – 1200 î.H., b. epoca fierului (cca 1200 – 400 î.H.)

-Istoria de la apariția scrisului până astăzi; epoca antică, epoca, medieval, modernă, contemporană

 

Epoca pietrei

-spațiul românesc de astăzi a fost locuit din cele mai vechi timpuri, primele dovezi de locuire a omului preistoric au fost descoperite la Bugiulești (Vâlcea) și la Ohaba Ponor (Hunedoara), unde s‑au găsit oase de animale zdrobite, ceea ce demonstrează primele activități umane

-în Valea Lupului (Iași) au fost descoperite arme și unelte primitive (bolovani din silex, așchii ascuțite), iar la Mitoc (Botoșani) – urme ale utilizării focului

-dovezile arheologice demonstrează continuitatea de locuire încă din paleolitic, când oamenii utilizează cele mai simple arme și unelte oferite de natură: oase și pietre.

-își procură hrana culegând ceea ce oferă terenul și locuiesc în adăposturi improvizate

-existența lui Homo Sapiens pe teritoriul românesc este dovedită de oasele umane descope­rite în Peștera cu oase, din Anina (Caraș Severin), sau în Peștera Cioclovina Uscată (Hunedoara)

-în mezolitic, omul descoperă focul şi domesticește animalele, primul fiind câinele, descoperiri din această perioada de la Schela Cladovei (Mehedinți) atestă faptul că oamenii încep să locuiască în așezări stabile

-în neolitic omul începe să practice agricultura şi devine sedentar şi apare olăritul

 

Epoca metalelor

 

-oamenii din epoca pietrei au folosit materiale pe care natura li le‑a pus la dispoziție: piatră,

os, lemn, însă au căutat să folosească materiale cu o duritate mai mare

-progresle din agricultură au dus a apariţia unui surplus care a fost folosit în schimbul de materii prime şi produse, astfel se dezvoltă relaţii economice între comunităţi şi oameni

-omul învaţă să extragă minereuri şi să combine substanţe cu ajutorul focului să obţină bronzul iar apoi reuşesc să dezvolte metalurgia fierului

-omul începe să şi confecţioneze arme şi unelte din metal

-spațiul românesc, bogat în resurse ale subsolului, a reprezentat un cadru propice extragerii

și prelucrării metalelor, acest lucru  este dovedit de marea varietate de dovezi arheologice care aparțin culturilor Glina‑Schneckenberg, Otomani, Pecica, Monteoru, Noua‑Coșlogeni sau Suciu

-odată cu utilizarea noilor tehnologii viaţa oamenilor se îmbunătăţeşte: dispun de hrană, arme, apar obiectele de artă sau cele ritualice, încep să îşi fortifice asezările

-schimbări apar şi în viaţa spiritual, apare credinţa într-o divinitate, astfel de sisteme religioa­se au fost descoperite la Sărata Monteoru (Buzău) și Sălacea (Bihor). Cel mai des în­tâlnit simbol este cel al Soarelui, reprezen­tat pe vase prin cercuri sau spirale

 

Studii de caz

Culturile Cucuteni și Hamangia

 

-pe teritoriul României s-au dezvoltat unele din cele mai spectaculoase culturi neolitice: Cucuteni și Hamangia

-Purtătorii culturii Cucuteni au dat dovadă de creativitate în toate domeniile vieții lor, de la olărit până la modul de ridicare a locuințelor. O trăsătură specifică a acestei culturi este dată de ceramica decorată în spirală, colorată în roșu, alb și negru.

-Vestigii de viață materială și spirituală grăitoare pentru preistoria în spațiul românesc sunt și cele aparținând culturii Hamangia, care se individualizează prin figurinele ceramice specific

 

Cultura Sărata Monteoru

 

-Reprezentativă pentru epoca bronzului mijlociu, cu o durată de peste un mileniu, cultura Sărata Monteoru a atins apogeul între 2200 şi 1800 î.H

-Așezările erau situate pe înălțimi. Locuințele erau construcții de suprafață, realizate din pământ și lemn

-Atelierele, cuptoarele sau gropile de provizii erau amenajate în afara locuinței. Ocupațiile locuitorilor erau agricultura, creșterea animalelor și meșteșugurile

 

 

Izvoare istorice despre geto‑daci

 

Origine

-Popor indo-european, ramura nord-dunăreană a tracilor.

-Denumiţi “geţi” în izvoarele greceşti; “daci” în izvoarele latine

-formează o unitate etno-lingvistică, fapt dovedit de autorii antici (Herodot, Sallustius,etc)

 

Organizare social-politică

Org. socială: - nobili (tarabostes-izv.greceşti; pileati-izv latine), oameni liberi (comati), sclavi (un număr foarte mic)

Org. politică: triburi şi uniuni de triburi conduse de un basileu (izv greceşti)/ rege (izvlatine) cu reşedinţa într-o aşezare fortificată numită dava

Triburi: buri, costoboci, ratacensi, albocensi, dacii mari, etc.

Dave: Buridava, Sucidava, Piroboridava, Argedava, Apulum, Potaissa, Drobeta, Sarmizegetusa

-nume de triburi (costoboci, dacii mari, buridavensi, albocensi, carpi, piefigi, apuli, ratacensi, tyrageţi,etc.)

-nume de dave (Sarmizegetusa Regia, Apulum, Napoca, Drobeta, Potaissa, Porolissum, Germisara, Dierna, Buridava, Sucidava, Capidava, Petrodava, Piroboridava, Cumidava,)

Dezvoltare economică

-metalurgia fierului: arme, unelte agricole, bijuterii din aur şi argint

-roata olarului: ceramică decorată cu motive florale, geometrice şi zoomorfe

-utilizarea monedei: atât emisiuni locale, monede greceşti, romane sau copii  falsificate ale acestora

-proprietate privată ,  apariţia unei nobilimi militare şi religioase

 

Religia

-Caracter politeist, credinţa în nemurire şi în viaţa de după moarte, rit de înmormântare: incineraţia

- Zeităţi: Zalmoxis (zeu suprem al nemuririi), Gebeleizis (zeu al soarelui şi pământului), Ares (zeul   războiului), Bendis (zeiţa vânătorii şi a renaşterii naturii)            Cultul lupilor (al cavalerului trac) – al tinerilor războinici

Izvoarele istorice

Greceşti

-Herodot- Istorii (sec VI. E.n) prima menţiune a dacilor, -“cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”

- Strabon-Geografia

- Ptolomeu-Geografia

Latine

Caesar- De Bello Gallico

 

Studiu de caz; Histria

 

-în secolul al VII-lea î.H. s-au oprit grecii proveniți din Milet  au întemeiat coloniile Histria, Tomis și Callatis

-Colonia Histria și-a luat numele de la râul lângă a cărui vărsare a evoluat (Istru) și a fost primul oraș (cetate urbană) din spațiul românesc de astăzi.

-aceasta este o cetate dezvoltată drept dovadă aici se găsesc a acropola, a temple, organizare stradală, o monedă proprie ce susținea viața economică a cetății

- Inițial, Histria a fost locuită și administrate de greci și apoi de către romani, aceasta a rezistat mai mult de 1000 de ani şi a reprezentat un centru de legătură între civilizația greco-romană și cea nord-dunăreană

 

Burebista. Decebal; cucerirea Daciei de către romani

 

Burebista (82-44 î.e.n)

a) Unificarea triburilor

- factori interni:- unitate etno-lingviscă,  instituţie religioasă centralizată (mare preot- Deceneu)

- factori externi:  pericolul roman

-centru politic şi religios: Sarmizegetusa Regia

-construieşte un sistem de cetăţi din jurul capitalei: Blidari, Costeşti, Piatra Roşie

b) Campanii militare

-în est 50 î.e.n cucereşte cetătile greceşti de la Marea Neagră

-în vest împotriva celţilor scordisci, taurisci, boi, pe care îi alungă definitiv din Europa Centrală

-49-48 î Chr intervine în războiul civil roman dintre Cezar şi Pompei ca aliat al ultimului care este înfrânt

- 44 î. Chr- Burebista este ucis de basilei, statul dac se divide

 

De la Burebista la Decebal

-după moartea lui Burebista se menţine o continuitate statală la Sarmizegetusa, regii de aici reuşind în final să reconstituie unitatea regatului geto-dac

-regi: Deceneu,Comosicus Scorilor, Duras, Diurpaneus (Decebal)

 

Decebal (87-106 e.n) 

-reface unitatea regatului care este mai restrâns decât în timpul lui Burebista. Decebal controlează: Transilvania, Banat, Oltenia, centrul şi sudul Moldovei.

-Primele confruntări cu romani în timpul Împăratului Domiţian, în 87 – Gen. Cornelius Fuscus este înfrânt, în 88 -  Gen. Tetius Iulianus obţine victoria de la Tapae, 89 pace cu romani,  Decebal devine rege clientelar al Romei:primeşte bani, maşini de război, instructori militari, renunţă la politica externă

Războiele daco-romane

-Decebal nu respectă prevederile păcii din 89: se aliază cu bastarnii şi roxolanii – inamici ai Romei

 

Primul război daco-roman 101-102

-armata romană invadează Dacia şi obţine victoria de la Tapae

 -102 se încheie pacea  Decebal se obligă să-şi dărâme cetăţile, să cedeze romanilor prizonierii şi  dezertorii, să plătească o despăgubire de război

  -102-105 – Arhitectul roman Apolodor din Damasc construieşte podul de piatră de la Drobeta

Al doilea război daco-roman 150-106

-romanii înaintează spre capitală prin Banat şi V. Oltului, cucereţe Sarmizegetusa, Decebal se sinucide.

-Aug. 106. Printr-un decret imperial este organizată provincia romană DACIA

 

 

Studii de caz

Sarmizegetusa

 

-zona Munților Orăștiei a reprezentat centrul politic, spiritual și economic al statului geto‑dac

-Sarmizegetusa Regia, parte a ansamblului de cetăţi care alcătuiau sistemul de fortificații dacic, a asigurat continuitatea statală, du­pă moartea lui Burebista (sec. I î.H, apogeul a fost atins în timpul domniei lui Decebal (sec. I d.H)

-teritoriu care se întinde pe o suprafață de 33 ha în interiorul zidurilor și 60 – 80 ha în afara incintei

-

- cuprinde două părți: o zonă centrală, unde se aflau cetatea și partea religi­oasă (temple, sanctuare), și o zonă civilă localizată pe pantele dealului, unde se aflau locuințele și ateliere­le meșteșugărești

-din 1999 face parte din patrimonial UNESCO

 

Podul de la Drobeta, Columna lui Traian, Monumentul de la Adamclisi

 

- podul, ale cărui urme sunt vizibile și astăzi la Drobeta, construit între anii 103 și 105

după planurile arhitectului Apollodor din Damasc

Columna lui Traian de la Roma, înălțată în anul 113 pentru a aminti Victoria romanilor asupra dacilor sau monumentul ridicat între 106 și 109 la Adamclisi în cinstea victoriei armatei romane

 

 

Dacia romană. Romanizarea. Creștinismul

 

 

-Romanizare procesul prin care populaţia autohtonă preia cultura, obiceiurile, tradiţiile, cultura, religia romană, precum şi limba latină.

 

Factorii romanizarii

1. Administraţia

Provincie imperială de rang consular (provincie guvernată direct de împărat printr-un guvernator cu titlul de “Legatus Augusti pro Praetore (Daciarum trium)”, capitala este stabilită la Sarmizegetuza Ulpia Traiana

 prov. Dacia cuprinde: Transilvania, Banat, Oltenia, sudul Moldovei

 prov. Moesia Inferior cuprinde: Muntenia, Dobrogea

 Dacii liberi: Crişana-Maramureş, nordul Moldovei

2. Armata trei legiuni: L. XIII GEMINA; L. V MACEDONICA; L. IV FLAVIA FELIX- formate din cetăţeni romani

3.Veteranii după efectuarea serviciului militar, veteranii primesc pământ, bani, (eventual cetăţenia) dreptul de a se însura cu localnice, funcţii în administrația locală civilă sau militară.

4. Coloniştii colonizarea a fost organizată de către statul roman care a colonizat aici locuitori din toate provinciile Imperiului. Coloniştii au întemeiat aşezări rurale de tip: canabae pagus (sate risipite),villa rustica precum şi aşezări urbane de tip:

Municipia: Dierna, Porolissum, Tibiscum, Troesmis

Coloniae: Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Drobeta, Napoca, Apulum, Potaissa

-se manifestă două fenomene religioase:

Interpretatio (adoratio) romana-adorarea unor zeităţi dace sub nume latin ,sincretism religios- contopirea unor divinităţi asemănătoare dar de origini diferite într-una singură

Majoritatea lăcaşelor de cult sunt închinate zeilor romani: Jupiter, Iunona, Marte, Venus, Minerva, Diana,etc.

În perioada 271-275, în urma invaziilor popoarelor migratoare, împăratul Aurelian retrage armata şi adminitraţia din provincia Dacia (retragerea aureliană)

 

Crestinismul

-romanizarea a fost impulsionată și de răspândirea creștinismului în limba latină la nord de Dunăre

-după anul 313, când prin Edictul de la Milano este legalizată religia creștină, aceasta cunoaște o răspândire deosebită

-Una din cele mai vechi urme ale manifestărilor creștine pe teritoriul fostei Dacii este donariul descoperit în anul 1775 la Biertan (Sibiu), care cuprindea două piese: placa superioară, cu o inscripție, și un disc, inscripția în limba latină de pe donariu și monograma lui Hristos de pe disc demonstrează prezența unei comunități creștine

 

 

 

Așezarea slavilor la sudul Dunării

 

-retragerea aureliană din anul 271/275 nu a întrerupt procesul de romanizare aflat în plină

-după anul 350, teritoriul românesc de astăzi a fost supus trecerii popoarelor migratoare, fără a influența prea mult civilizația daco-ro­mană

-însă în secolele VI – VII în acest teri­toriu vin neamurile slave și protobulgarii

-trecerea Dunării în anul 602 de către slavi a izolat romanitatea nord-dunăreană şi a întrerupt

cu totul acţiunea factorilor romanizării

-slavii rămași la nord de Dunăre au fost asimilați în masa autohtonilor

-influența lor poate fi remarcată

în toponime (de exemplu, Bran, Predeal), în hidronime (de exemplu, Ialomița, Bistrița)

 

Formarea poporului român şi a limbii române

 

-din cauza atacurilor migratorilor germanici, cărora Imperiul Roman ,slăbit şi dezorganizat, le făcea cu greu faţă, împăratul Aurelian a decis retragerea din Dacia, în perioada 271-275, a armatei şi funcţionarilor romani.

-populaţia daco-romană a rămas însă pe loc, continuându-şi existenţa la nordul Dunării.

-după anul 271, daco-romanii au trăit organizaţi în obşti săteşti. Acestea erau formate din mai multe familii, conduse de un jude sau cneaz.

-fiecare familie avea propria gospodărie şi un lot de pământ, apele,

pădurile, păşunile fiind folosite în comun. Timp de mai multe secole, populaţia daco-romană s-a confruntat cu atacurile migratorilor (goţi, huni, gepizi, avari, slavi)

-etnogeneză românească, procesul de formare a poporului român şi a limbii române

Românii sunt urmaşii daco-romanilor, iar limba română este de originea latină, fiind înrudită cu limbile italiană, franceză, spaniolă şi portugheză.

-poporul roman s-a format din populaţia daco-romană, şi valurile popoarelor migratoare, în spaţiul de la nord şi sud de dunăre

-limba latină populară, vorbită de daco-romani, s-a transformat cu timpul în limba română, aproximativ 160-180 de cuvinte provin din limba dacilor. De la migratori s-au păstrat puţine cuvinte, majoritatea rămase de la slavi.

-în secolul al IX-lea, procesul formării poporului român şi a limbii române era deja încheiat. Începuse o nouă epocă istorică:Evul Mediu.

 

 

Studiu de caz Surse istorice despre români la sfârșitul mileniului I

 

-primele mențiuni scrise despre populația romanizată de la nord de Dunăre datează din secolul al VII‑lea, când apar menționări într‑un tratat militar, Stategikon, al împăratului bizantin Mauricius

-în secolul al IX‑lea, teritoriul de la nord de Dunăre este amintit de Moise Chorenati și în cronica turcă Oğuznâme

-împăratul bizantin Constantin al VII‑lea Porfirogenetul oferă în lucrarea sa Despre administrarea imperiului informații despre populația nord-dunăreană

 

Primele forme de organizare statală

 

a) formaţiuni prestatale în Transilvania:

-sec IX-atestate de Cronica lui Anonymus; voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut

-sec XI două voievodate mai întinse şi mai puternice voievodatele lui Ahtum şi Gyla

-sec. XI -ungurii încep cucerirea sistematică a Transilvaniei care se încheie în sec. XIII

b) formaţiuni prestatale la sud de Carpaţi:

-1247-Diploma Cavalerilor Ioaniţi atestă: voievodatele lui Seneslau la stânga Oltului şi a lui Litovoi la dreapta Oltului, cnezatele lui Ioan Farcaş în Oltenia şi Ţara Severinului

c) formaţiuni prestatale a est de Carpati: ţări-Ţara Sipenţiului, Ţara Vrancei, câmpuri-Câmpul lui Dragoş, codrii Codrii Cosminului, Codrii Vlăsiei

d) formaţiuni prestatale în Dobrogea: 943 este atestată stăpânirile lui Jupan Dimitrie, în secolul XI atestate stăpânirile lui Satza, Sestlav, Tatos

-în 1230 a fost atestată între Varna şi Mangalia Ţara Cavarnei (nucleul viitorului stat)

 

Statele medievale în spațiul românesc: Transilvania, Țara Românească, Moldova, Dobrogea

 

Transilvania

-în cronica lui Anonymus Gesta Hungarorum” sunt menţionate voievodatele lui Menumorut (între Ţara Oaşului şi bazinul inferior al Mureşului, lui Glad ( Banat), lui Gelu (Estul Depresiunii Transilvaniei, la sfârşitul secolul IX, doar formaţiunea lui Glad îşi păstrează independenţa

-în secolul al XI-lea din Legenda Sfântului Gerard aflăm despre existenţa lui Ahtum, un urmaş al lui Glad, care se află în conflict cu regele maghiar Ştefan cel Sfânt

- între secolele XI-XIII are loc cucerirea maghiară care se realizează treptat

-după anul 1100 maghiarii încearcă să organizeze Transilvania după sistemul feudalismului apusean: acordând  pământuri şi privilegii, colonizând populaţii străine pentru asigurarea frontierelor şi instaurând noi forme de organizare administrativă

-concomitent cu cucerirea maghiară are loc şi colonizarea secuilor, aceştia sunt aşezaţi pe zonele de graniţă începând cu sec XI, au avut rolul de a apăra graniţele în schimbul unor privilegii, saşi sunt aşezaţi mai ales în zona Sibiului şi a Bistriţei, au întemeiat primele oraşe în Transilvania (Sibiu, Mediaş, Braşov)

- forma de organizare a Transilvaniei era voievodatul, era condus de un voievod care era vasalul regelui Ungariei, avea atribuţii administrative, juridice şi militare, avea reşedinţa la Alba Iulia

-din punct de vedere administrativ era împărţită în; comitate (maghiari), scaune( saşi, secui) şi districte (români, ex Ţara Făgăraşului, Ţara Bârsei, Ţara Haţegului)

-naţiunile recunoscute erau maghiarii, saşi, secuii, naţiunea română era majoritară, limba română, şi religia ortodoxă nu erau recunoscută

-Voievodatul rămâne forma de organizare politică până la cucerirea Ungariei de către otomani, in 1541. Începând cu anul 1542 Transilvania  devine mare principat, sub suzeranitatea Imperiului Otoman

 

Ţara românească

-în operele cronicarilor romani se vorbeşte despre „descălecatul” lui Negru Vodă, un voievod român din Făgăraş, întemeiează un stat nou în zona Câmpulungului, îşi extinde autoritatea spre vest (zona Olteniei), Curtea de Argeş este capitala

-formaţiunile prestatale de la sud de Carpaţi erau vasele Ungariei conform Diplomei Cavalerilor Ioaniţi

- pe la 1310 Basarab I a unificat sub conducerea sa aceste voivodate şi cnezate, însă conform documentelor vremii era vasalul Ungariei

-cel mai important act politic al voievodului român rămâne obţinerea independenţei faţă de coroana maghiară.

-În 1330 la Posada, Carol  Robert de Anjou este învins de Basarab. Basarab obţine independenţa politica a statului său

-Urmaşii lui Basarab au fost Nicolae Alexandru a creat prima mitropolie ortodoxă a Ţării Româneşti la Vicina Vladislav Vlaicu a respins şi ultima încercare a maghiarilor de a cuceri Ţara Românească

 

Moldova

-Pentru a împiedica trecerea tătarilor în Transilvania, regele Ludovic  organizează o marcă de apărare la Baia şi mai apoi la Siret. Ea purta numele de Moldova Mică şi era condusă de Dragoş, voievod de Maramureş

-Marele merit de a conduce lupta pentru neatârnarea Moldovei îi aparţine lui Bogdan.

-El i-a înlăturat pe urmaşii lui Dragoş,Saş şi Balc, iar în urma luptelor purtate cu coroana maghiară obţine independenta statului.

Urmaşii lui Bogdan au fost:

Laţcu – îmbrăţişează religia catolică;

Petru I Musat încheie o alianţă cu Polonia împotriva Ungariei (1387), înfiinţează prima mitropolie ortodoxă a Moldovei;

Roman I a extins  statul până la Marea Neagră

 

Drobrogea

-În secolul al XIV-lea  între Dunăre şi Mare apare un nou stat;

-Nucleul acestuia îl constituia Ţara Cavarnei;

-Izvoarele istorice menţionează în 1346 ca despot pe Balica;

-Acesta este urmat de Dobrotici şi de fiul acestuia Ivanco. Acesta încearcă împreună cu Dan I, voievodul Ţării Româneşti să apere ţara de turci;

-În 1388 Mircea cel Bătrân include Dobrogea în hotarele Ţării Româneşti (până în 1417)

 

 

Studiu de caz Diversitate etnică și confesională în spațiul românesc

 

-pe tot parcursul Evului Mediu, în spațiul românesc populația a fost formată în majoritate din români. Alături de aceștia au locuit maghiari, sași, secui, turci, evrei, greci, rromi, albanezi, sârbi, croați, armeni, ruși lipoveni, bulgari, macedoneni, cehi, slovaci, polonezi și italieni

-diversitate religioasă, ortodocșii coexistând cu catolici, greco‑catolici, luterani, calvini, unitarieni, musulmani și mozaici

-la jumătatea secolului al XV‑lea, populația din Transilvania și Banat era de 1 200 000 de locuitori, în Țara Românească

– de 700 000 de locuitori, iar în Moldova, de 300 000 de locuitori. În secolul al XVI‑lea locuitorii țărilor române erau în număr de aproximativ trei milioane

 

Spațiul românesc și politica de cruciadă târzie, de la Mircea cel Bătrân la Mihai Viteazul

 

Mircea cel Bătrân (1386-1418) / Ţara Românească

Politica internă

- deţinea în Transilvania Almaşul, Făgăraşul şi Banatul de Severin

- se intitula „domn al ţărilor de peste munţi”

- a organizat Oastea cea Mare

- bun administrator

- a întărit sistemul de cetăţi de la Dunăre

- a sporit bogăţiile ţării

- stabileşte dregătoriile

- se afla în bune relaţii cu Moldova lui Petru I Muşat

Politica externă

- 1389: participă la lupta antiotomană de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei)

- 10 oct. 1394/17 mai 1395: victoria de la Rovine împotriva lui Baiazid

- 7 martie 1395: tratatul încheiat cu Sigismund al Ungariei împotriva otomanilor în vederea alungării acestora de la gurile Dunării şi din Europa

- 1396: aliaţii creştini sunt înfrânţi la Nicopole de către otomani

- 1402: intervine în luptele pentru tron din Imperiul Otoman, susţinând diferiţi candidaţi, care însă nu au ajuns la conducerea imperiului; acest fapt va duce la impunerea în 1417 a unui tribut anual şi pierderea Dobrogei

- 1418: moare/ înmormântat la Cozia

 

Iancu Corvin de Hunedoara (1441-1456)/ Transilvania

Politica internă

- bun organizator, în domeniul administraţiei, al vieţii economice, financiare, dar mai ales militare

- acordă un rol sporit cavaleriei

-a înzestrat infanteria cu arme de foc

- purta luptele pe terenul adversarului

Politica externă

- 1443-1444: “campania cea lungă”, campanie antiotomană sfârşită prin o pace încheiată cu sultanul la Seghedin; pacea este favorabilă creştinilor pentru că turcii se obligă să înceteze orice confruntare timp de 10 ani, sunt eliberate teritorii creştine

- 10 nov. 1444: înfrângerea creştinilor la Varna

- 1448: lupta de la Kossovopolje este câştigată de otomani în urma unei trădări

- 1456: Victoria de la Belgrad contra lui Mehmet II

- 1456: moare/ înmormântat la Alba Iulia

 

Vlad Ţepeş (1456-1462; 1476)/ Ţara Românească

Politica internă

- program antiboieresc= întărirea instituţiilor centrale

- protejarea comerţului intern

- reorganizarea armatei; instituie o gardă personală formată din mercenari

- în timpul domniei sale este atestat oraşul Bucureşti

- renumit pentru pedepsele pe care le aplica duşmanilor

 

Politica externă

1461-1462: eliberează Giurgiul

- 16/17 iunie 1462: atacul de noapte de la Târgovişte întreprins împotriva otomanilor

- boierii, fiind nemulţumiţi de politica domnului au trecut de partea lui Radu cel Frumos (pretendent la tronul ţării), iar în urma unei scrisori false adresate regelui Ungariei, Matei Corvin, domnul a fost încarcerat la Buda până în anul 1476

- eliberat la cererea lui Ştefan cel Mare, domnul redobândeşte tronul, dar după 2 luni este ucis de către boieri

- 1476: moare/ este decapitat, iar capul dus la Constantinopol

 

Ştefan cel Mare (1457-1504)/ Moldova

Politica internă

- întăreşte puterea centrală

- reconstituie domeniul domnesc şi limitează acumularea pământurilor de către boieri

- a întărit Sfatul domnesc

- organizează oastea ţării

- stimulează comerţul prin acordarea de privilegii comerciale negustorilor braşoveni

- renumit pentru actele sale ctitoriceşti, fapt pentru care a fost numit „cel Sfânt”

Politica externă

- 1462: atacă Chilia pe care o cucereşte abia în 1465

- 1473: întreprinde o incursiune în Ţara Românească împotriva lui Radu cel Frumos, pe care îl înfrânge

- 10 ianuarie 1475: obţine la Vaslui o victorie importantă împotriva otomanilor conduşi de Soliman paşa

- 12 iulie 1475: încheie un tratat de alianţă antiotomană cu Matei Corvin, regele Ungariei

- iulie 1476: victoria otomanilor la Războieni

- 1484: otomanii cuceresc Chilia şi Cetatea Albă

- 1485: domnul depune la Colomeea un omagiu de vasalitate regelui Poloniei, Cazimir IV

- 1489: întăreşte alianţa cu Ungaria din 1475

- 1497: la Codrii Cozminului înfrânge oastea lui Ioan Albert al Poloniei

- 1499: este recunoscută independenţa Moldovei de către Polonia şi Ungaria

- 1504: moare/ înmormântat la Putna

 

Mihai Viteazul

-În 1593 Mihai a aderat la Liga Creştină creată de împăratul Rudolf al II-lea

- 1594/ 1595 Mihai a întreprins o campanie împotriva Imperiului Otoman:oştile reunite ale celor trei Ţări Româneşti i-au înfrânt pe turci la Giurgiu, Rusciuc, Silistra,Şerpăteşti, etc.

-La 20 mai 1595 Mihai a încheiat un tratat de alianţă cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran în schimbul sprijinului împotriva turcilor, tratat semnat de boieri.

-În 1595 a avut loc campania turcească împotriva Ţării Româneşti. Lupta s-a dat la Călugareni, turcii au fost înfrânţi dar Mihai a fost obligat să se retragă şi să aştepte sprijinul aliaţilor. Turcii au cucerit oraşele Bucureşti si Târgovişte

-Între 6-8 octombrie cu sprijinul aliaţilor a fost eliberat oraşul Târgovişte. La 20 octombrie 1595 turcii au fost înfrânţi definitiv la Giurgiu

-În 1597 Mihai a reluat plata tributului către turci în schimbul păcii şi a recunoaşterii sale de către sultan ca domn al Ţării Romaneşti

-În 1598 la Târgovişte, Mihai a încheiat un tratat de alianţă cu Rudolf al II-lea Unirea Principatelor

-La 1 mai 1599 Andrei Bathory, principele Transilvaniei, a încheiat pace cu Imperiul Otoman.

-În oct.1599 a avut loc bătălia de la Selimbăr încheiată cu înfrângerea lui Andrei Bathor, .La 1 noiembrie 1599 Mihai a intrat în Alba Iulia şi a fost recunoscut principe al Transilvaniei

-În primăvara lui 1600 a avut loc campania împotriva lui Ieremia Movilă şi ocuparea Moldovei

-S-a realizat unirea politică a celor trei ţări româneşti care aveau acum un singur domn: Mihai Viteazul.

Consecinţe

-Unirea celor trei Ţări Române a determinat ostilitatea Marilor Puteri Polonia nu a acceptat pierderea Moldovei Nobilimea maghiară din Transilvania îi era ostilă lui Mihai Rudolf II nu avea încredere în Mihai

-sept.1600 –la Mirăslău, Mihai a fost înfrânt de nobilii maghiari ajutaţi de generalul Basta, a pierdut Transilvani

-În august 1601 la Gurăslău, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a învins pe Sigismund Bathory, principele Transilvaniei.

-Câteva zile mai târziu Mihai Viteazul a fost asasinat de mercenarii voloni plătiţi de generalul Basta.

 

Studiu de caz Cetăți medievale

 

-alcătuiesc sistemul defensiv al Moldovei, al Țării Românești, dar și al Transilvaniei

-reprezintă loc de refugiu pentru locuitorii din satele învecinate

-stopează, încetinesc înaintarea armatelor inamice

-sunt situate pe poziții înalte (dominante), pentru o bună observare a împrejurimilor, dar și pentru ca asediul să fie cât mai dificil

-materiale de construcţii piatră, cărămidă, lemn, pământ

-exemplu în Moldova Neamț, Suceava, Hotin, Soroca, Cetatea Albă, în Țara Românească: Turnu, Poenari, Giurgiu, în Transilvania: Rupea, Ciceu, Cetatea de Baltă

Biserica episcopală de la Curtea de la Argeș

 

-statele medievale românești Țara Românească și Moldova s‑au consolidat în urma apariției instituțiilor centrale, Biserica și Domnia. Mitropolia Țării Românești a fost înființată la inițiativa lui Nicolae Alexandru, în anul 1359, și avea sediul la Curtea de Argeș, care era și capitala statului.

-în anul 1512, Neagoe Basarab a dispus să se înceapă construirea Mănăstirii Curtea de Argeș, o bijuterie arhitecturală în care istoria se împletește cu legenda

 

Constantin Brâncoveanu. Dimitrie Cantemir

 

-la sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea, Moldova și Țara Românească se aflau sub suzeranitatea Imperiului Otoman, dar se confruntau și cu tendințe clare de impunere a hegemoniei din partea Imperiului Habsburgic și Poloniei

-domnia lui Constantin Brâncoveanu a reprezentat o perioadă de progres economic și cultural, de modernizare a instituțiilor, dar și de reformare a sistemului fiscal în Țara Românească

-sunt construite școli, edificii laice și ecleziastice, numele domnitorului ajungând să fie dat unui stil artistic (stilul brâncovenesc)

-pe plan diplomatic, a dus o politică de echilibru, a avut relaţii diplomatice cu Imperiul Habsburgic, Imperiul Otoman, Rusia

-în contextul războiului ruso-turc din 1710 – 1711, este trădat de boieri şi mai apoi este executat în 1714 la Constantinopolul

-Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei din 1710, acesta duce o politică antiotomană şi caută sprijinul Rusiei

-pe plan intern, a dus o politică de modernizare a instituțiilor, a realizat o reformă fiscală, a sprijinit Biserica Ortodoxă și a reorganizat armata

- în 1711, încheie tratatul de la Luțk cu țarul Petru cel Mare, iar mai apoi participă împreuna cu acesta la un război împotriva Imp. Otoman, fiind învis de către poartă

-Cantemir se va refugia în Rusia până la moartea sa

-pe lângă activitatea politică și diplomatică, Dimitrie Cantemir a avut preocupări pentru

istorie, geografie, filosofie, muzică.

 

Iluminism și reformism. Transilvania sub Habsburgi

 

-victoria austriecilor de la Viena asupra turcilor, a deschis calea de expansiune a habsburgilor

-pentru a reglementa raporturile cu Transilvania împăratul Leopold I a emis Diploma leopoldină (1691), în care se stabileau principiile după care urma să fie condusă acesta

-erau recunoscute privilegiile nobililor maghiari, a fruntaşilor saşilor şi secuilor

-religia oficială era catolica, luterana, calvină, unitariană

-românii erau excluşi

- prin pacea de la Karlowitz (1699), otomanii recunoşteau oficial trecerea Transilvaniei în sub dominaţie habsburgică

Unirea cu Biserica Romei

-una dintre măsurile era trecerea românilor la catolicism, pentru a obţine controlul asupra provinciei

-1692 li se promite clerului ortodox scutiri şi privilegii asemănătoare cu ale naţiunilor recunoscute dacă acceptau unirea cu biserica Romei

-1697 o parte a clerului semnează şi acceptă unirea, astfel se înfiinţează biserica greco-catolică sau unită

-drepturile celor uniţi au fost confirmate prin diplomele din 1699 şi 1701

-unirea bisericilor a avut o serie de consecinţe: ruptura religioasă, clerul greco-catolic a devenit exponenţii cei mai radicali ai mişcări de emancipare a românilor din Transilvania

-bazat pe ideile iluministe a reunit un număr de cărturari care au încercat să demonstreze latinitatea, vechimea şi continuitatea poporului român

-sub influența ideilor iluministe, împărații Imperiului Habsburgic, Maria Terezia și Iosif al II-lea, au realizat o serie de reforme care au vizat modernizarea statului

-Aceste reforme priveau modernizarea instituțiilor, reducerea taxelor și încurajarea dezvoltării economice, extinderea și eficientizarea învățământului, toleranța religioasă, desființarea privilegiilor și îmbunătățirea situației țăranilor

-reforme; Ratio Educationis, Edictul de toleranță

 

Secolul fanariot

 

-perioadă în care domnitorii Ţărilor Române au fost numiţi direct de către sultan, din rândul grecilor din cartierul Fanar al Constantinopolului

-Instaurate în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească, domniile fanariote au accentuat controlul porții asupra teritoriilor deja deţinute direct sau  dependente

Caracteristicii

-grecizarea  domniei şi a altor instituţii laice sau ecleziastice (în defavoarea boierimii  autohtone), a culturii şi a învăţământului

-restrângerea autonomiei, accentuarea presiunilor otomane asupra Principatelor,

-fiscalitatea excesivă (creşterea şi diversificarea dărilor de diverse tipuri impuse populaţiei)

-creşterea obligaţiilor financiare faţă de imperiul otoman: tributul, mucarelul (taxa pentru domnie sau reconfirmarea domniei), peşcheşurile (daruri către sultan şi marea vizir), obligaţiile pentru aprovizionare

Reformismul domnesc

-Totuşi,  unii dintre domnitorii fanarioţi (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti,  Ioan Caragea), au iniţiat, sub influenţa iluminismului, o serie de reforme interne care au vizat sistemul fiscal, administraţia, învăţământul, situaţia ţărănimii, inaugurând astfel un proces de modernizare a statului.

-a fost desfiinţată serbia, s-a stabilit numărul zilelor de clacă, se impune o dare unica pe cap de locuitor care se putea plăti în 4 rate, s-au introdus funcţionarii publici plătiţi, adoptarea primelor coduri de legi (în Moldova Codul Calimah şi în Ţara Românească Legiuirea Caragea)

-regimul fanariot este înlăturat în urma revoluţiei de la 1821

 

Studiu de caz Școala Ardeleană. Supplex Libellus Valachorum

 

-1744 o petiție intitulată Supplex Libellus, înaintată împărătesei Maria Tereza, acesta a fost realizată de către episcopul greco-catolic Inocențiu Micu, şi lupte pentru drepturile românilor și pentru egalitatea acestora cu celelalte națiuni, maghiari, sași și secui

-Școala Ardeleană a reprezentat o mișcare ideologică și culturală a intelectualilor din Transilvania, ce milita pentru drepturile românilor din această zonă, reprezentanți Samuil Micu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Iosif Meheși, Ioan Para, Ion Budai-Deleanu și Ioan Piuariu Molnar

-elaborând în anul 1791 documentul intitulat Supplex Libellus Valachorum și trimis Curții din Viena

 

Românii între Orient și Occident. Conservatorism și modernizare

 

Proiecte de modernizare

-încă din perioada fanariotă, pe lângă memoriile boierilor care solicitau înlăturarea domniilor fanariote au fost elaborate și alte proiecte care vizau forma de guvernare, introducerea sistemului separației puterilor în stat sau dezvoltarea economică a principatelor

-Mitropolitul Gavril Callimachi al Moldovei propune în anul 1769 instaurarea unei republici aristocratice care să fie condusă de către 12 mari boieri

-Dumitrache Sturdza redactează un proiect Plan sau o formă de oblăduire republicească aristodemocraticească, propunând ca formă de guvernământ republica, condusă de boieri grupați în trei divanuri, pe baza principiului separării puterilor în stat

-în 1817 – 1818, Iordache Rosetti- Rosnovanu redactează opt proiecte în care propune ca domnia să fie o instituție cu rol redus, iar puterea în stat să fie încredințată Adunării obșești și unui divan, ambele formate din boieri

-după revoluţia lui Tudor Vladimirescu sultanul a hotărât revenirea în anul 1822 la domniile pământene (în Țara Românească, Grigore Dimitrie Ghica; în Moldo­va, Ioniță Sandu Sturdza)

-Ionică Tăutu redactează în anul 1822, Constituția cărvunarilor, conform căreia conducerea statului trebuia asigurată de un domn pământean cu puteri limitate, ajutat de un Sfat domnesc cu puteri sporite

-Ion Câmpineanu, conducătorul partidei naționale din Țara Românească, redactează în 1837 – 1838 două proiecte: Actul de unire și independență și Osăbitul act de numire a suveranului românilor

Principatele, între puterea suzerană și puterea protectoare

-Convenția de la Akkerman (1826) încheiată în urma neînțelegerilor ruso-turce modifica sis­temul politic al principatelor, domnii erau numiți pe o perioadă de șapte ani dintre boierii pă­mânteni

- în urma păci de la Adrianopol 1829, sunt impuse în Ţările Române Regulamentele organice astfel Rusia devenea putere protectoare şi avea un anumit drept de control asupra politicii acestora

Prevederii

-limitarea autorităţii turceşti la plata tributului şi la confirmarea domniei

- recunoaşterea Dunării ca graniţă cu Imperiul otoman

-autorizarea ţărilor de a întreţine un număr de gărzi înarmate

-desfiinţarea monopolului asupra comerţului românesc

-definţarea vamilor interne

- domni numiţi de Poartă cu acordul Rusiei

- separarea puterilor în stat

* puterea executivă- domn şi de un Sfat administrativ alcătuit din 6 miniştri, domnul era ales pe viaţă de către Adunare, numea şi revoca miniştri, putea dizolva Adunarea cu acordul puterii suzerană şi protectoare, avea drept de graţiere

*puterea legislativă- Adunarea obştească alcătuită în majoritate din boieri aleasă pe cinci ani prin vot censitar, votau legile şi bugetul

*puterea judecătorească- tribunalelor județene, divanul, Înaltul divan

-domni regulamentari Grigore Dimitrie Ghica-Ţ.R.(1822-1828), Ion Sandu Sturza- M.- (1822-1828)

 

Studiu de caz Tudor Vladimirescu

 

-A fost conducător al plăieșilor care păzeau un plai sau o trecătoare, comandant de panduri și negustor

-A condus Revoluția de la 1821 din Țara Românească și a elaborat cele două documente care alcătuiesc programul revoluției: Proclamația de la Padeș și Cererile norodului rumânesc.

-prin intervenția armatelor otomane și odată cu uciderea lui Tudor Vladimirescu de foștii aliați, în noaptea de 26 spre 27 mai 1821, la Târgoviște, revoluția este înfrântă

- Principala urmare a fost înlăturarea domniilor fanariote. În anul 1822, sultanul a restabilit domniile pământene

 

Generația pașoptistă. Programe și consecințe ale revoluției

 

Revoluția în Moldova

-are un caracter moderat

-revoluţionari se întâlnesc la Iaşi şi întocmesc Peţiunea Proclamaţiune (35 de puncte), respectarea regulamentului organic, îmbunătăţirea vieţii ţăranilor, reformă şcolară, înfiinţarea gărzilor cetăţeneşti, responsabilitate ministerială, noi alegeri pentru Adunarea Obştească

- revoluţionari: Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza, Alecu Russo, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu

-Proclamaţia este adresată domnitorului Mihail Sturdza care o respinge, ordonă să fie arestaţi semnatarii cererii

-revoluţionarii reuşesc să scape şi se refugiază în Transilvania sau Ţara Românească, participând la revoluţiile de acolo.

Revoluţia în Ţara Românească

-mişcarea condusă de către Frăţia

-la 9 iunie revoluționarii se întâlnesc la Islaz, unde este redactată Proclamaţia de la Islaz(21 puncte):care solicită reforme radicale, independenţă şi unitate, libertăţi personale, adunări reprezentative şi separarea puterilor în stat, adunare reprezentativă aleasă de toate starile sociale, domn ales pe 5 ani

-revoluţionari; Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, C.A Rosetti, Ion C. Brătianu

-Domnul Gheorghe Bibescu abdică

-se formează un guvernul provizoriu revoluţionar în perioada iunie-septembrie; abolirea Regulamentului organic, înfiinţarea gărzii naţionale, înfiinţarea unei comisii pt proprietate care sa facă o reformă agrară, adoptarea tricolorului

-la presiunile ruseşti, Poarta a intervenit militar şi a înăbuşit revoluţia după confruntarea din Dealul Spirii din 13 septembrie, în timp ce trupele ruse ocupau Moldova in 15 septembrie.

 

Revoluţia în Transilvania

-caracter național-radical

-la 3/15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de la Blaj

-este redactată Petiţia Naţională: libertatea şi independenţa naţiunii române în care se cer : drepturi egale pentru românii din Transilvania, reprezentarea românilor în Dietă, desfiinţarea iobăgiei, adoptarea unei noi constituţii, învăţământ în limba română

-revoluţionari Avram Iancu, Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu, Eftimie Murgu.

-petiţia este trimisă împăratului care o respinge

- au avut lupte între arma maghiară și trupele transilvane conduse de Avram Iancu.

-în august-septembrie 1849 prin intervenția armatelor austriece are loc înăbuşirea revoluției

 

Rromii – de la robie la emancipare

 

-în țările române, rromii au avut, vreme de aproape 500 de ani, statutul de robi

-statutul de rob era cel mai de jos pe scara socială, un rob era proprietatea statului

-odată cu pătrunderea în țările române a ideilor iluministe, care afirmau ega­litatea tuturor indivizilor și dreptul lor la libertate, unii dintre boierii cultivate au început să discute despre desfiinţarea robiei

-robia a fost desfinţată în 1855 în Moldova şi în 1856 în Ţara Românească

-rromii dezrobiți au conti­nuat să trăiască în sărăcie, practicându-și meseriile și modul de viață tradițional

 

 

Formarea statului român modern: domnia lui Alexandru Ioan Cuza

 

-între 1853-1856 are loc războiul din Crimeea dintre Rusia şi Turcia, încheiat cu victoria turcilor

-în 1856 are loc Congresul de pace de la Paris, marile puteri Franţa, Anglia, Rusia, Turcia, Austria, Prusia, Sardinia au discutat pacea

-la propunea Franţei, se analizează propunerea unirii Principatelor

-în Tratatul de pace se prevedea; desfiinţarea protectoratului şi trecerea sub protecţia puterilor garante, Rusia retroceda trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), convocarea adunărilor ad-hoc care să fie consultaţi cu privire la unire

-în 1857 au loc alegerile adunărilor ad-hoc care au fost câştigate de partida unionistă

-în 1858 marile puteri s-au reunit la Paris pentru a discuta propunerile românilor, s-a adoptat Convenţia de la Paris care are rol de constituţie pentru principate

*unirea Principatelor sunt numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, avea doi domni, două guverne, instituţii separate

*singurele instituţii comune erau Comisia centrală de la Focşani şi Înalta curte de justiţie şi casaţie

*domnul era ales pe viaţă de către Adunare,  Adunarea era aleasă de 7 ani prin vot censitar

*se prevedeau drepturi şi libertăţi şi sunt desfiinţate privilegii

-la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei, iar mai apoi la 24 ianuarie al Ţări Româneşti

Domnia lui Cuza

-în prima etapa 1859/1862, sunt unificate armata, administraţia, vămile, circulația monetară şi guvernele, în 1859 marile puteri recunosc unirea lui Cuza, ulterior va fii recunoscută de către Austria şi Turcia, si în 1861 este recunoscută deplin, adoptă oficial nume de România

-în a doua etapa 1862/1864 realizează cele mai importante reforme: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, legea armatei, sunt înfiintate primele universităţii prima la Iaşi şi a doua la Bucureşti

-a treia etapă 1864/1866, la 2 mai 1864 are loc lovitura de stat prin care este dizolvat parlamentul, începe domnia autoritara. Se promulgă codul civil şi penal, se creează Camera de Comert.

- La 11/23 feb 1866 Cuza este înlăturat de la domnie de către monstruoasa coaliţie (alianța conservatori şi liberali)

 

Regatul României – Carol I

 

-odată cu venirea la conducerea ţări a lui Carol I, România a intrat în rândul monahiilor constituţionale în care regele era suveranul statului

-domnitorul, apoi regele îşi exercita atribuţiile în limitele constituţiei din 1866 politice, legislative, militare

-Carol I a încurajat alternarea la guvernare a acestor două partide politice PNL şi PC, iar începând cu anul 1895 a stabilit rotativa guvernamentală

-în timpul domniei sale, se modernizează industrial, se reformează învăţământul

-politică externă: recunoaşterea independenţei (Tratatul de la Berlin, 1878), proclamarea independenţei (1877), aderarea României la Puterile Centrale (1883), participarea la al Doilea Război balcanic (1913)

-ca monarh constituțional, Carol I s-a dedicat europenizării și modernizării instituțiilor sta­tului român. Această perioadă a însemnat o epocă de progres și de succesive împliniri ce au transformat România pe plan economic, demografic, social, cultural, situând-o pe primul loc între țările Europei de Sud-Est la începutul secolului al XX-lea

 

Studiu de caz Constituţia de la 1866

Constituția din 1866

-Contextul este cel legat de instaurarea dinastiei străine.

- principii; Constitutia din 1866 are la baza modelul constitutiei belgiene, este introdusa suveranitatea nationala, guvernarea reprezentativa si responsabila, separarea puterilor, responsabilitatea ministeriala, libertati si drepturi cetateneşti, votul cenzitar

-Prerogativele Domnului: numeşte şi revoca ministri, drept de amnistie politică, numeşte şi confirmă toate funcţiile publice, dreptul de a bate monedă, conduce armata, are drept de a dizolva Parlamentul, dispune de dreptul de veto absolut, acorda distincţii şi decoraţii

Separarea puterilor în stat: parlamentul: drept de interpelare, drept de iniţiativă şi sanctiune a legilor, discuta şi votează bugetul, puterea executivă Domnul: sancţionează şi promulga legile, dreptul de veto absolut, puterea judecatatorească era exercitată  de curtile de judecată şi tribunale.

 

Războiul de independenţă

-România a încercat să își obțină independența pe cale dipomatică dar a eșuat

 -în 1875, în Peninsula Balcanică izbucnesc răscoale ale bulgarilor și bosniacilor, și apoi războiul sârbilor pentru eliberarea de sub dominaţia otomană

-la 4 aprilie 1877 se încheie convenția militară româno-rusă prin care armata rusă putea să tranziteze teritoriul României, toate costurile fiind suportate de Rusia

-inițial Rusia a refuzat ajutorul militar al României

-la trecerea armatei ruse pe teritoriul României, turcii bombardează localitățiile românești de la Dunăre; Calafat, Bechet, Corabia, Giurgiu, românii la rândul lor bombardează și ei localitățiile românești de la sudul Dunării

-la 9 mai Mihail Kogalniceanu citește în fața parlamentului declarația de independență

-rușii care obțin câteva succese militare în Bulgaria, ajung la Plevna, cea mai importantă fortificație a turcilor, unde sunt pe punctul de a fii învinși , ei cer ajutorul militar României

-armata română condusă de Carol I, trece sudul Dunării, după 2 luni de asediu Plevna este cucerită de către români și ruși

-urmează și alte victorii ale româniilor la Rahova, Vidin

-războiul se încheie în februarie 1878

-în urma războiului se încheie tratatul de la San Stefano, în urma căruia Rusia obține o influență prea mare în Balcani

-în cadrul tratatului de la Berlin este recunoscută independența României, Rusia obține cele trei județe din sudul Basarabiei, România primește Dobrogea

 

Opțiuni politice în România modernă

 

Partidul Naţional liberal 1875, promovau un program de modernizare a statului prin descentralizare, protejare economiei, încurajarea sistemului bancar

-reprezentanţi: Ion C Brătianu, C.A Rosetti, Ionel Brătianu, I.G Duca

-reforme: agrară şi electorală

Partidul Conservator 1880

-făceau parte mari proprietari funciari, burghezia, intelectuali

-membrii: Lascăr Catargiu, Petre Carp, Titu Mariorescu, Take Ionescu

-susțin tactica paşilor mărunţi, au sprijinit o creștere lentă care să nu schimbe instituţiile şi societatea

-susţin agricultura

-legi: legea minelor

 

România și Primul Război Mondial

 

în 1883 România aderă la Tripla Alianţă formată din Germania, Austro- Ungaria si Italia.

– în 1914,la izbucnirea primului razboi mondial,Carol I îşi păstrează poziţia ,anume aceea de a continua alături de Germania.

–        Consiliul de Coroana de la Sinaia (21 iulie 1914)hotăreşte neutralitatea României

–        pe 4 august 1916,România semnează la Bucureşti tratatul

–        cu ANTANTA

–        14 august 1916-Romania declară război Austro-Ungariei

–        Decretarea mobilizarii generale a avut un efect bun pentru armata romana care,cu entuziasm, a declansat ofensiva in Transilvania in vara anului 1916.

–        pe frontul din sudul României,trupele germane-bulgare au declanşat o puternică ofensivă ,concretizată prin batălia de la Turtucaia(1-6 sep 1916), pierdută de romani.

–        trupele romane au început să se retragă din Transilvania pentru a apara teritoriul statului roman

–        La sfărsitul anului capitala este ocupata de trupele germane şi două treimi din teritoriul ţării.

–        regele,guvernul si parlamentul se retrag la Iaşi.

–        în Moldova începe refacerea armatei

–        române cu sprijin francez.(misiunea gen.Berthelot)

–        Frontul romanesc este stabilit în sudul Moldovei

–        Bătaliile de la Maraşti,Maraseşti şi Oituz(iulie-august 1917), ofensivă declanşată de romani a avut rolul de a opri înaintarea trupelor germane care aveau în plan ocuparea Moldovei..

–        victoriile româneşti din vara anului 1917 au fost practic anulate de hotarârea Rusiei de a ieşi din război. România se găseşte la sfârsitul anului 1917 izolată în faţa Puterilor Centrale, încheierea armistiţiului de la Focsani (9 decembrie 1917).Prevederile acestui armistitiu au fost concretizate prin tratatul de la Buftea.

–     Tratatul de la Buftea (24 aprilie/7mai 1918) România trebuia să retrocedeze Cadrilaterul si să cedeze o parte a Dobrogei de nord Bulgariei.

–        2. România urma să cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecătorilor Muntilor Carpati;

–        3. România concesiona pe 90 de ani Germaniei toate exploatările petroliere.

–        Tratatul de la Buftea nu a fost niciodata aprobat de regele Ferdinand si de Parlamentul Romaniei.

–        Guvernul condus de gen.Constantin Coanda decide reintrarea României în război.

–        În 1919 România şi Ungaria au continuat ostilităţile, punctual culminant fost ocuparea Budapestei,la 4 august 1919.

 

Marea Unire

 

Basarabia 27 martie

-Februarie 1917: revolutia rusa declanseaza autodeterminarea in Imperiul rus:

-Aprilie 1917:Constituirea Partidului National Moldovenesc;

-8oct.1917:Congresul militarilor moldoveni proclama autonomia Basarabiei;

-2-6nov.1917:Constituirea Sfatului Tarii(presed.I.Inculet) si Cons.Director(Petre Erhan);

-2dec.1917:Proclamarea Republicii Moldovenesti

-nov.1917:revolutia bolsevica provoaca in Basarabia agitatii politice si anarhice;

-dec.ian.1918:tendintele anexioniste ale Ucrainei;

-11ian.1918:solicitarea Sfatului Tarii catre Romania pentru asigurarea ordinii interne;

-13ian.1918:interventia Fortelor militare romane;

-24ian.1918:proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti;

ian-martie1918:intense activitate unionista a Sfatului Tarii sprijinita de catre guv.Marghiloman,C.Stere si chiar de regimul Von Mackensen.

-27martie1918:Sfatul Tarii voteaza cu majoritate unirea cu Romania;

-22apr.1918:Decret Regal de promulgare a unirii;

 

Bucovina 15 noiembrie

-Aprilie1918:Congresul natiunilor din Austro-Ungaria de la Roma proclama dreptul la autodeterminare nationala;

-30apr.1918:Constituirea Consiliului National Roman de la Paris in sustinerea Unirii;

-14oct.1918:Constituirea Cons.Nat al Bucovinei(presed.Iancu Flondor)

-9oct.1918:deputatii Bucovineri la Viena declara autodeterminarea

sept-oct.1918:amenintarile anexioniste ale Ucrainei;

-23oct.1918:Consiliul National solicita sprijinul militar al Romaniei;

-25oct.1918:interventia de sprijin a armatei romane;

-12nov.1918:Consiliul National allege institutiile politice ale Bucovinei.

-11nov.1918:constituirea Congresului National al Bucovinei,cu rolul de a decide soarta tarii;

-15nov.1918:Congresul National voteaza in unanimitate Unirea cu Romania.

-24dec.1918:Decretul Regal de promulgare a unirii.

Transilvania 1 decembrie

 

-Aprilie1918:Consiliul National Roman de la Paris sustine unirea cu Bucovina si Transilvania;

-sept.1918:deputatii romani de la Budapesta declara autodeterminarea Transilvaniei;

-12oct.1918:declaratia de autodeterminare expusa de Partidul National Roman;condamna si manifestul imparatului Carol privind federalizarea(“Catre popoarele mele credincioase)

-30oct.1918:Constituirea Cons.Nat.Rom.Central de la Arad pt.coordonarea activitatii unioniste;

-6nov.1918:Manifestul”Catre natiunea romana”emis de CNRCproclama independenta Transilvaniei;

-9nov.1918:CNRCanunta Ungaria de preluarea puterii in Transilvania;

-13-14nov.1918:tratativele esuate ale CNRC,de la Arad ,cu delegatia ungara.

-7nov.1918:CNRCconvoaca public “Adunarea Nationala”la Alba-Iulia;

-nov.1918:Consiliile Nationale zonale aleg delegatii pt.Adunare;

-1dec.1918:deschiderea Adunarii Nationale si proclamarea Unirii,Constituirea Marelui Sfat National si a Consiliului Dirigent  ca institutii provizorii.

-24.dec1918:Decretul Regal de promulgare a unirii

 

 

România interbelică. Economie și societate – lumea urbană și lumea rurală

 

Reforma agrară

-Regele Ferdinand le promisese încă din 1917 soldaților care luptau pe front că, la sfârșitul războiului

-reforma se va realiza prin legile agrare 1918-1921

-țăranii au fost împroprietăriți cu loturi de pământ, legile agrare prevedeau și o despăgubire pe care țăranul trebuia să o plă­tească moșierului expropriate

-lipsa uneltelor moderne și productivitatea scăzută a terenurilor agricole au rămas trăsăturile principale ale agriculturii românești

Dezvoltarea industriei

-industria românească a cunoscut unele progrese importante, ca de exemplu industria petrolieră

-ca urmare a dezvoltării industriei, a crescut numărul populației urbane

Criza economică din 1929 – 1933 în România

-Criza economică mondială a avut efecte dure și în România

-unele bănci au falimentat, iar deponenții și‑au pierdut economiile. Prețurile produselor agricole au scăzut foarte mult la export, iar țăranii nu și‑au mai putut achita datoriile rezultate din despăgubiri, funcționarii și profesorii și‑au primit salariile cu întârziere, mulţi muncitori au rămas fară slujbe

Viața cotidiană

-orașele românești au avut în interbelic o perioadă de înflorire

-zona rurală, multe locuințe țărănești erau lipsite de condițiile minime de confort și igienă

Cultura

-au apărut stiluri noi în arhitectură și în pictură, a crescut numărul studenților în universitățile din toată țara, au fost publicate opere literare importante

 

Studii de caz

Orașul – arhitectură modernă și tradiții rurale

-orașele din România prezentau o mare diversitate de arhitectură, cultură și moduri de viață. În orașe precum Cluj, Cernăuți, Timișoara, care făcuseră parte din Imperiul Austro‑Ungar, arhitectura, administrația și civilizația urbană purtau amprenta stilului de viață central‑european

-Bucureștiul era un oraș în care zonele centrale au cunoscut o amplă modernizare, în vreme ce la periferie, în mahalale, stilul de viață era încă foarte marcat de tradiții rurale

 

Minoritățile naționale în România

 

-minoritățile naționale reprezentau 28% din totalul populației, Constituția din 1923 le acor­da drepturi egale tuturor cetățenilor țării, fără deosebire de etnie, rasă sau religie

-aveau școli și jurnale in limba proprie  şi partide politice proprii

-minoritățile naționale au avut, în perioada interbelică, o contribuție importantă la dezvoltarea culturii și civilizației românești

 

Constituțiile din perioada interbelică

 

-Constituția din 1923 legitima noile realități politice, economice și sociale de după Războiul Întregirii Naționale (realizarea României Mari, votul universal, reforma agrară) și relua, în cea mai mare parte, conținutul Constituției din 1866 (78 de articole au rămas nemodificate, 20 de articole au fost modificate total sau parţial, 7 articole erau noi, iar 25 de articole au fost reformulate sau completate). A fost apreciată drept una dintre cele mai democratice legi fundamentale din Europa vremii.

-Constituția din 1938 impunea un regim de autoritate monarhică în care atribuțiile regelui erau mult extinse. Desființa separarea puterilor în stat, Regele devenea „capul statului“, în mâinile lui concentrându‑se puterea executivă și cea legislativă. Libertățile și drepturile democratice erau restrânse. La 5 septembrie 1940, a fost suspendată prin decret regal

 

Idei politice în lumea românească interbelică

După Marea unire, sistemul partidelor politice din România au suferit modificări importante:

-a dispărut Partidul Conservator (s-a introdus votul universal şi reforma agrară)

-şi-au continuat activitatea Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţionalist Democrat, condus de Nicolae Iorga

-au apărut partide noi: Partidul Ţărănesc, Partidul Poporului

-unele partide din fostele provincii unite acum cu România, au realizat fuziuni Partidul Naţional

Român din Transilvania cu Partidul Ţărănesc au format Partidul Naţional Ţărănesc (1926)

-au apărut partide extremiste de dreapta sau de stânga  

-în 1937, liberalii au pierdut alegerile, regele a preluat puterea  autoritar în urma unei lovituri de stat.

 

 

 

 

Monarhia după Primul Război Mondial

 

-Primul Război Mondial a mărit popularitatea  acesteia (colaborarea lui Ferdinand I cu armata, prezenţa lui pe front şi alături de refugiaţii de la Iaşi, reforma agrară)

-popularitatea Regelui  a scăzut după război (deciziile sale au fost influenţate de Ion I.C. Brătianu, criza dinastică din 1925)

-după mortea lui Ferdinand I,  tronul a fost ocupat de nepotul său, Mihai I alături de Regenţă (1927-1930)

-Carol al II-lea a revenit pe tronul României (1930-1940). Regimul său se împarte în două perioade:

monarhia constituţională (1930-1938) şi monarhia autoritară (1938-1940).

 

România în al Doilea Război Mondial

-în anul 1940 Romania a suferit grave pierderi teritoriale. In urma notelor ultimative din iunie 1940 adresate de Moscova, Romania a cedat Rusiei Basarabia, Nordul Bucovinei si tinutul Herta.

-la 22 iunie 1941, regele Mihai şi Ion Antonescu au proclamat începerea războiului pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică.

-la sfârşitul anului 1941 România se afla în război cu Aliaţii occidentali. Pănă la mijlocul lunii iulie armatele române şi germane au atins cursul superior şi mijlociul al Nistrului, obiectivul armatei române a fost eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, dar Antonescu trimite trupele dincolo de Nistru. La sfărsitul anului 1941 România declară război Marii Britanii (7 decembrie), iar în 1942 SUA (5 iunie).

-în vara anului 1942, un număr mare de efective româneşti au luat parte la ofensiva germană din sudul Rusiei şi din Caucaz. Dezastrul de la Stalingrad a avut o influenţă hotărâtoare asupra politicii româneşti. Antonescu s-a convins că Germania nu poseda forţa militară pentru a înfrânge

-la 23 august 1944, regele l-a invitat pe Antonescu la Palat. Când Antonescu a refuzat să accepte încheierea imediată a armistiţiului. Trupele române neutralizaseră pericolul german care ameninţa oraşul Bucureşti

-la 31 august Armata Roşie a ocupat Bucureştiul. Înfrângerea Germaniei, în luna mai, a pus capăt grelelor încercări prin care a trecut România în cei patru ani de război.

-după al doilea război mondial România a intrat în sfera de influenţă a URSS, pe teriroriul său au staţionat trupe ale armatei roşii (1945-1958). Prin tratatul de pace de la Paris (1947)României nu i s-a recunoscut statul de cobeligerant, îi se recunoaşte n-v Transilvaniei, dar a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei.

 

Holocaustul în România: evreii și rromii

 

-primele legi antisemite din România interbelică au fost adoptate de guvernul Goga‑Cuza în 1938

-evreilor le‑au fost confiscate proprietățile, le‑a fost interzisă practicarea anu­mitor profesii în afara comunității evreiești

-regimul Antonescu a aplicat același tratament și rromi­lor. Aceștia au fost deportați în masă și obligați să trăiască în lagărele din Transnistria, lipsiți de hrană, îmbrăcăminte și asistență medicală

 

 

Regimul comunist in România

 

- la 6 martie 1945 s-a format guvernul procomunist condus de dr. Petru Groza. În 1946, au avut loc  alegerii parlamentare, rezultatele au fost falsificate de către PCR, iar PNL şi PNŢ au fost desfiinţate.

-la 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost nevoit să abdice. S-a proclamat Republica Populară România iar PCR deţinea întreaga putere.

-începând din 1948 în România s-a regăsit un regim totalitar  iar secretarul general al partidului Gheorghe Gheorghiu Dej a devenit primul lider comunist.

-la baza statului roman au stat constituţiile de inspiraţie stalinistă din 1948 şi 1952:

-pe plan economic; colectivizarea în agricultură – martie 1949 – 1962, naţionalizarea bunurilor industriale şi bancare – iunie 1948; a însemnat desfiinţarea proprietăţii private, industrializarea forţată – investiţii masive mai ales în industria grea, introducerea planificării în economie – primul cincinal

-pe plan social şi cultural; monopolul ideologic comunist prin distrugerea vechilor elite intelectuale, supravegherea cultelor religioase, interzicerea Bisericii Greco-catolice, alinierea la politica Moscovei, afirmarea prolercultismului, organizarea după sistemul sovietic a învaţământ şi culturii, falsificarea istoriei naţionale.

-1965 N. Ceauşescu ajunge la conducerea României

-regimul Ceauşescu are trei etape:

1. 1965-1971 destalinizarea

- nivel economic îmbunătăţirea vieţii: maşini, televizoare, frigidere, aspiratoare, Pepsi la Constanţa, construirea de blocuri

- promovarea unei orientării naţionale în cultura

- în 1965 a avut loc Congresul Partidului Muncitoresc Român, se revine la denumirea de PCR, se adoptă o nouă constituţie, România devine Republică socialistă

2. 1971-1980 regimul neostalinist

-s-a desfăşurat revoluţia culturală se dezvoltă cultul personalităţii

-promovarea în funcţii de conducere a membrilor familiei lui Ceauşescu

- prin cele 17 teze din iulie  creştea rolului conducătorului în domeniile de activitate politico-educative

- în 1974 devine preşedinte al Republicii Socialiste România

-pe plan economic: industrializare forţată, construcţii megalomanice- Casa poporului, Canalul Dunăre-Marea Neagră, astfel scad resursele ţării şi creşte datoria externă a României

3.1980-1989

- motivul principal al deziluziei românilor a fost eşecul în domeniul economic

- Ceauşescu a declarat în 1982 că va plăti datoria externă până în 1990 şi pentru a realiza acest lucru a introdus o serie de măsuri de austeritate fără egal: raţionalizarea pâinii,a făinii,  a zahărului şi a laptelui, benzinei, apei calde şi căldurii, curentului electric, gazului

-scade nivelul de trai al populaţiei

-organizarea programului de sistematizare urbană şi rurală

- încalcarea drepturilor omului

- Ceauşescu a ştiut să controleze prin teamă prin Securitate

-izolarea României în planul relaţiilor internaţionale

 

Studii de caz

Rezistența anticomunistă

 

-s‑au constituit grupuri armatede rezistență care luptau împotriva forțelor Miliției și Securității. Aceste grupuri se ascundeau în munți, în zonele greu accesibile din Bucovina, Făgăraș, Munții Apuseni, Banat și erau formate din foști ofițeri, din țărani care nu doreau colectivizarea

-partizanii erau ascunși și aprovizionați în secret de familiile lor și de locuito­rii din satele lor de origine. Printre membrii rezistenței anticomuniste s‑au aflat și multe femei

-rezistența armată anticomunistă a luat sfârșit abia la începutul anilor ’60, când cei mai mulți dintre membrii ei au fost uciși de Securitate sau au fost prinși, anchetați, condamnați la ani grei de închisoare sau chiar executați

 

Viața cotidiană în perioada regimului comunist

 

-folosindu‑se de propagandă și represiune, comuniștii au încercat să controleze viața cotidiană a tuturor cetățenilor

-normele comuniste urmăreau suprimarea individualismului, înregimentarea cetățenilor, descurajarea originalității și a spiritului critic

-viața privată era atent supravegheată, existând inclusiv măsuri privitoare la controlul nașterilor

-mijloacele media erau în totalitate con­trolate de Partid

-totuși, prin intermediul literaturii, teatrului, muzicii, al bancurilor politice, al rețelelor de relații personale care permiteau procurarea alimentelor de pe piața neagră, românii au găsit mijloacele de a rezista asaltului asupra vieților lor private

 

Manipulare și propagandă. „Omul nou“. Consecințe

 

-începând cu anul 1948, a fost declanșată o „revoluție culturală“ după modelul Stalinist

-scopul propagandei politice a fost acela de a asigura adeziunea unanimă a cetățenilor la ideologia și regimul communist

-acesta trebuia să fie un comunist devotat, harnic, muncitor, disciplinat și supus

-propaganda intra în viața cetățenilor României de la cea mai fragedă vârstă. La grădiniță, copiii deveneau „șoimi ai patriei“, la școală deveneau pionieri, apoi erau primiți în Uniunea Tineretului Comunist (UTC), iar la vârsta adultă, în Partidul Comunist Român (PCR)

 

România în contextul Războiului Rece

 

Definiția Războiului Rece: În a doua jumătate a sec. al XX-lea, între 1947 – 1991, în relațiile internaționale se manifestă o rivalitate deschisă între SUA și URSS și aliații lor, cunoscută sub numele de Război Rece.

Evoluția politicii externe a României în timpul Războiului Rece:

Perioada subordonării totale față de URSS

-prin stalinismul promovat de Gheorghe Gheorghiu Dej, România se va subordona total

-1948 se semnează Tratatul de prietenie și  asistență mutuală cu URSS

-1949 aderarea la CAER

-1955 România devine membru fondator al Pactului de la Varșovia

-1955 aderarea la ONU

Perioada distanțării de URSS

- 1958 se retrag trupele Armatei Roșii din România

-după 1960 comerțul românesc extern se orientează spre Occident

- 1964este respins Planul Valev

- 1964 Declarația PRM prin care își afirmă independența față de Moscova

- 1967 România refuză să adopte poziția Tratatului de la Varșovia potrivit căreia statul Israel e declarat agresor

- 1967 România este singurul stat comunist care recunoaște Republica Federală Germană

- 1968 România refuză participarea la reprimarea revoluției din Cehoslovacia

- vizita președintelui Franței Charles de Gaulle (1969), a preș. american Richard Nixon (1969) și Gerald Ford în 1974

-  1979 România critică agresiunea sovietică din Afganistan

Izolarea diplomatică a României

-după 1985 Ceaușescu refuză să aplice politicile reformatoare ale lui Gorbaciov, este singurul stat

comunist cu o asemenea atitudine

 

Regimul politic democratic din 1989 până azi

 

-În ultima luna a anului 1989 în România începe, după modelul curentului european care dorea înlăturarea regimurilor totalitare, o revoluţie sângeroasă, singura de acest fel din zona şi care are drept urmare căderea regimului dictatorial a lui Ceausescu.

-Primul pas in acest proces a facut prin realizarea alegerilor generale din 20 mai 1990, alegeri dupa care au intrat la Camera Deputatilor 27 de formatiuni si care au fost castigate de FSN (Frontul Savarii Nationale), formatiune condusa la aceea data de Ion Iliescu
Un alt pas a fost acela al schimbarii constitutiei comuniste cu una democrata, lucru realizat in 1991.
-Din 1989 si pana astazi Romania a avut 3 presedinti: Ion Iliescu de 3 ori (1989-1992 FSN, 1992-1996, 2000-2004 PDSR), Emil Constantinescu (1996-2000 CDR) si Traian Basescu (2004-2009, 2009-inca in functie PD-L).
-Politicienii romani de dupa anul 1989 se lauda cu doua mari realizari: intrarea in NATO, in anul 2004 si intrarea in UE, in anul 2007, aderari care ar fi trebuit sa aduca si beneficii, insa singurul beneficiu pe care oamenii de rand l-au vazut este acela al liberei circulatii.

 

Constituția României din 1991

 

-Republica România redevine stat democratic şi stat de drept, cu regim semiprezidențial și parlament bicameral. Se reinstaurează democraţia constituţio­nală și principiul pluralismului politic

-Constituția din 1991 creează cadrul legislativ pentru funcționarea unei economii de piaţă, pentru reforma sistemului de protecţie socială, a siste­mului de asigurare a securităţii interne și externe, a structurării societății civile

-se instituie instituția Avocatului Poporului

 

Integrarea euroatlantică a României

 

-în martie 2004, ca urmare a depunerii documentului de aderare, România a devenit

oficial stat membru al NATO

-decizia României de a adera la Uniunea Europeană a fost determinată de avantajele pe care le presupune acest statut: schimburi economice scutite de taxe vamale, libera circulație a mărfurilor și a cetățenilor, libertatea cetățenilor europeni de a lucra în oricare dintre statele UE

-România a devenit stat asociat al UE în anul 1993

-în 2005, Parlamentul European a dat undă verde pentru integrarea României, iar la 1 ianuarie

2007 România a devenit oficial membru al Uniunii Europene

-statutul său nu este însă complet, deoarece economia și viața politică din România nu sunt considerate încă suficient de stabile pentru ca țara să poată adopta moneda unică europeană euro și să fie acceptată în Spațiul Schengen