clasa XII

Geto-dacii

-din neamul tracilor

-sunt organizaţi în triburi şi uniuni de triburi conduse de un şef militar

-sunt amintiţi ăn izvoarele  greceşti (Herodot) şi cele latine (Caesar)

-religie politeistă (Zalmoxis)

Burebista

-Uneşte triburile pe cale militara si prin alianţe

-cucereşte coloniile greceşti de la Marea Neagra (Histria, Tomis, Callatis)

-stabileşte capitala la Sarmisegetuza Regia

-După moartea s-a regatul de divide

Decebal

-unifică regatul dac

-primul conflict cu romani in timpul împăratului Domiţian in 89 devine client al Romei

- războaiele daco romane în timpul împăratului Traian

-primul război 101-102 dacii pierd la Tape, Decebal devine suspus la Romei

-perioada intre războaie; Decebal încheie alianţe politice si militare, Traian construieşte podul de pe Dunare de la Drobeta

- al doilea război 105-106 romani asediază capitala, Decebal fuge în munţi şi de sinucide

- Dacia este cucerită şi devine provincie romană

Romanizarea

-noua provincie este condusa de un guvernator supus împăratului, noua capitala este stabilita la Sarmisegetuza Ulpia Traiana

-provincia se afla pe zona de granite (limes) şi apărată de două legiuni: a XIII Gemina si a V Macedonica

Romanizare= procesul prin care populaţia autohtona preia cultura, limba, obiceiurile, tradiţiile, religia romană

Factorii romanizării

-armata/veteranii

-administraţia

-coloniştii

Are un intens proces de urbanizare, apar oraşe: Sarmisegetuza Ulpia Traiana Apullum, Napoca, Tibiscus, etc

-271 împăratul Aurelian retrage armata şi administraşia din provincia Dacia (retragerea aureliană)

Etnogeneză  românească

Etnogeneza proces de formare al unui popor. Etnogeneza românească - procesul  de formare al poporului român se încadrează într-un proces general continental.

Poporul roman s-a format la nord și la sud de Dunare, în spatiul romanitatii rasaritene, reprezinta sinteza  dintre civilizatia  troco-dacica și civilizația romana, influentat și de civilizatia slavă, încadrandu-se in procesul general de formare a popoarelor și limbilor romanice;

Limba romana :

-fondul latin  60 %

-fondul slav 30 %

- fondul dac 10 %

Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

Teoria autohtona subliniază originea latină şi vechimea românilor pe aceste meleaguri şi a fost susţinută atât de istoriografia românească, cât şi de cea străină.

-autori străinii care au susţinut aceasta teorie  Simon de Geza , Anonymus, Antonio Bonfini, etc

-autori romani care au susţinut această teorie Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin,  Dimitrie, reprezentanţii Şcolii Ardeleane 

Teoria imigraţionistă se opune ideii continuităţii de locuire a poporului român în spaţiul carpato-danubiano -pontic şi încearcă să demonstreze că acesta s-ar fi constituit la sud de Dunăre, de unde ar fi “imigrat”  pe teritoriul de astăzi al României după stabilirea ungurilor în Transilvania. -a fost de Robert Roesler  fiind precedată de alte contestări ale originii şi vechimii poporului  român şi limbii române

-Franz Sulzer  susţine această teorie

-teoria imigraţionistă va fi combătută de istoricii românii precum A.D.Xenopol, Vasile Pârvan, Gh.I.Brătianu.

Autonomii locale şi instituţii centrale şi în spatial românesc

Transilvania

-existau formaţiuni prestatale: voievodatele lui Gelu, Glad si Menumorut

-În secolele XI și XIII, Transilvania este cucerită de maghiari și organizată ca voievodat unic

- este condusa de un voievod supus regelui Ungariei care avea atribuţii politice, militare, administrative, judecătoreşti

- teritoriul era împărţit în: comitate (maghiari), scaune( saşi, secui), districte (români)

-naţiunile privilegiate erau maghiarii, saşii, secuii

-în secolul XVI devine principat sub suzeranitate turcească

Țara Românescă

-existau formaţiuni prestatale: voievodatele lui Litovoi si Seneslau si cnezatele lui Ioan si Farcaş

- întemeietorul legendar al Ţări Romăneşti este considerat Negru-Vodă care pune bazele lui stat în zona Cămpulung

- Întemeietorul de drept este considerat Basarab I. În 1330, la Posada, Basarab I obține independența Țării Românești față de Ungaria.

Moldova

-existau formaţiuni prestatale numite codrii, câmpuri, ţări

-S-a format prin două descălcate: descălecatul lui Dragoș din Maramureș care a întemeiat un stat-marcă cu rol de apărare, stat vasal Ungariei și descălecatul lui Bogdan din Maramureș care i-a alungat pe urmașii lui Dragoș și a format un stat independent numit Țara de Sus

Dobrogea

-     întemeiată de Dobrotici

-        Mircea cel Bătrân a alipit Dobrogea Tării Românești.

 Instituții centrale:

-Domnia

- Sfatul Domnesc

- Adunarea Țării

- Biserica

- Armata

Târguri şi oraşe din Europa şi din spaţiul românesc

-oraşele occidentale se dezvolta datorita producţiei meşteşugăreşti şi schimbului de mărfuri

Se notează pe tablă viaţa urbană în spaţiul românesc

-În Transilvania constituirea oraşelor este legată de colonizarea saşilor şi de privilegiile acordate de coroana maghiară, oraşe şi în centre episcopale (Oradea) sau în preajma unor cetăţi (Timişoara, Deva).

-În Moldova şi în Ţara Românească aşezările urbane poartă denumiri diferite. În general denumirea de târg. Aceste aşezări erau situate pe proprietatea domnească

Orăşenimea era formată din oameni liberi, meşteşugari şi negustori (bresle)

Călători români acasă şi în lume

Nicolae Milescu Spătarul Jurnal de călătorie în China, Descrierea Chinei

Constantin Cantacuzino Stolnicul Istorie a Ţării Româneşti

Dimitie Cantemir: Descrierea Moldovei

Constantin Golescu: Însemnare a călătoriei mele

Biserica şi şcoala în evul mediu şi la începuturile modernităţii

În evul mediu, biserica era singura instituţie care asigura educaţia în cadrul şcolilor din jurul bisericilor şi a mănăstirilor.

-şcolile mănăstireşti, scopul lor era să pregătească novicii care avea o pregătire elementară, în spaţiul  românesc există un număr mare de manuscrise liturgice şi teologice care presupune şi existent unor şcoli în marile mănăstiri

-în occident puterea laică se implică în actul educaţie treptat iar cu timpul învăţământul devine laic

-în spaţiul românesc puterea laică s-a implicat la rândul său în cadrul pregătirii şcolare, astfel existau şcolii voievodale care pregăteau deicii pt cancelariile domneşti

Universităţile

- primele universităţii au apărut în secolul XIII-lea Bolonga şi Paris iar biserica a renunţat să se implice în treburile universităţilor

-la începutul epocii modern accesul la educaţie se lărgeşte datorita schimbărilor economice şi sociale

Politica voievozilor romani

În secolele al XVI-lea statutul internaţional al Ţărilor Române este determinat de doi factori, raporturile dintre marile puteri vecine, obiectivele politice externe româneşti.

Cauze: Ţările Române nu au resursele necesare unor acţiuni ofensive de durată în teritoriul inamic, Strategia lor militară este defensivă se aplică „tactica pământului pârjolit”.

Obligaţiile Ţărilor Române faţă de Imperiul otoman: plata tributului,

Mircea cel Bătrân (1386-1418)

-           a  fost domnitor al Ţării Româneşti

-           este primul domn român care participă la cruciade

-           cauzele înfruntării cu otomanii au fost : preluarea Dobrogei şi alianţele ţărilor creştine împotriva otomanilor

-           1389: participă la lupta antiotomană de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei)

-           10 oct. 1394/17 mai 1395: victoria de la Rovine împotriva lui Baiazid

-           7 martie 1395: tratatul încheiat cu Sigismund al Ungariei împotriva otomanilor în vederea alungării acestora de la gurile Dunării şi din Europa

-           1396: aliaţii creştini sunt înfrânţi la Nicopole de către otomani

-           1402: intervine în luptele pentru tron din Imperiul Otoman, susţinând diferiţi candidaţi, care însă nu au ajuns la conducerea imperiului; acest fapt va duce la impunerea în 1417 a unui tribut anual şi pierderea Dobrogei

-           1418: moare şi a fost  înmormântat la Mănăstirea  Cozia

Iancu de Hunedoara (1441-1456) a fost voievod al Transilvaniei

- 1443-1444: “campania cea lungă”, campanie antiotomană sfârşită prin o pace încheiată cu sultanul la Seghedin; pacea este favorabilă creştinilor pentru că turcii se obligă să înceteze orice confruntare timp de 10 ani, sunt eliberate teritorii creştine

- 10 nov. 1444: înfrângerea creştinilor la Varna

- 1448: lupta de la Kossovopolje este câştigată de otomani în urma unei trădări

- 1456: Victoria de la Belgrad contra lui Mehmet II

-  1456: moare şi a fost  înmormântat la Alba Iulia

Vlad Ţepeş (1456-1462 1476) a fost domnitor în Ţara Românească

-după urcarea pe tron a refuzat să plătească tribut turcilor

-    1461-1462: eliberează Giurgiul

-    16/17 iunie 1462: atacul de noapte de la Târgovişte întreprins împotriva otomanilor

-  boierii, fiind nemulţumiţi de politica domnului au trecut de partea lui Radu cel Frumos (pretendent la tronul ţării), iar în urma unei scrisori false adresate regelui Ungariei, Matei Corvin, domnul a fost în temniţă la Buda până în anul 1476

- eliberat la cererea lui Ştefan cel Mare, domnul redobândeşte tronul, dar după 2 luni este ucis de către boieri

- 1476,  moare fiind decapitat, iar capul dus la Constantinopol

Ştefan cel Mare (1457-1504)

a fost domnitor în Moldova

 1462: atacă Chilia pe care o cucereşte abia în 1465

1473: întreprinde o incursiune în Ţara Românească împotriva lui Radu cel Frumos, pe care îl înfrânge

10 ianuarie 1475: obţine la Vaslui o victorie importantă împotriva otomanilor conduşi de Soliman paşa

-  12 iulie 1475: încheie un tratat de alianţă antiotomană cu Matei Corvin regele Ungariei

-   iulie 1476: victoria otomanilor la Războieni

-  1484: otomanii cuceresc Chilia şi Cetatea Albă

-  1485: devine vasal al regelui Poloniei

-  1489: întăreşte alianţa cu Ungaria din 1475

 -  1497: la Codrii Cozminului înfrânge oastea lui Ioan Albert al Poloniei

-  1499: este recunoscută independenţa Moldovei de către Polonia şi Ungaria

-  1504: moare şi este înmormântat la Mănăstirea Putna

 Mihai Viteazul (1593-1601)

- domn al Ţării Româneşti, apoi şi în Moldova, Transilvania

- înfăptuieşte prima unire a ţărilor române, deşi unirea sa are un caracter personal

 - aderă la Liga Creştină (coaliţie antiotomană iniţiată de Imperiul Habsburgic)

- 20 mai 1595: semnează la Alba Iulia un tratat cu Sigismund Bathory, regele Ungariei, prin care puterea domnului este limitată

- 23 august 1595: la Călugăreni, Mihai obţine o victorie semnificativă împotriva lui Sinan paşa, fapt care asigură independenţa ţării (aceasta va fi recunoscută în 1597 de otomani)

- 28 oct. 1599: victoria de la Şelimbăr îi oferă ocazia domnului de a începe politica de întregire a teritoriilor româneşti; la 1 nov. 1599, intră în Alba Iulia 

- 4 mai 1600: ocupă Moldova realizând astfel prima unire a ţărilor române

- în urma nemulţumirilor, Mihai va pierde teritoriile cucerite (Transilvania: lupta de la Mirăslău: 18 sept. 1600; Moldova: lupta de la Gurăslău: 3 august 1601)

-  9 august 1601: moare/ este ucis la Turda

Spaţiul românesc între diplomaţie şi conflict în evul mediu şi la începuturile modernităţii

-teritoriul românesc a intrat în zona de influenţă a patru mari puteri: Imperiul Habsburgic, Polonia, Imperiul Otoman şi Rusia

- În această perioadă în care diplomaţia a rămas cea mai importantă activitate, s-au afirmat câteva
personalităţi Vasile Lupu, Matei Basarab, Dimitrie Cantemir, Şerban Cantacuzino şi Constantin Brâncoveanu. 
-Ţara Românească şi Moldova îşi consolidează autonomia internă în timpul domniilor lui Matei Basarab (1632-1654) şi Vasile Lupu (1634-1653).
Domnia lui Şerban Cantacuzino (1678-1688) în Ţara Românească marchează încercarea de recâştigare a independenţei prin apropierea de Imperiul Habsburgic

-Constantin Brâncoveanu (1688-1714), alte posibilităţi de tratative în avantajul ţării, face propuneri Rusiei în vederea unui război antiotoman (1698). După victoria de la Zenta (1697) contra turcilor presiunea austriecilor a sporit, astfel că domnul Ţării Româneşti caută o contrapondere în Rusia şi Polonia
-în Moldova Pentru I încheie o alianţă cu Rusia, participa la războiul ruso-turc castigat de catre otomani, iar domnul este izolat in Rusia

Viziuni despre modernizare în Europa secolelor XIX-XX

Societatea europeană a cunoscut în secolele XIX-XX transformări majore în domeniul cultural, economic, politic şi social, transformări denumite generic modernizare.

Procesul modernizării  s-a manifestat : în viaţa culturală şi socială prin: aplicarea unor politici culturale (măsurile luate de un stat în domeniul cultural) :

- extinderea alfabetizării şi laicizarea învăţământului;

- apariţia unei culturi de masă ( cultura devine un bun destinat maselor).

apariţia unor noi curente: - artistice (romantismul, realismul, impresionismul, postimpresionismul, fauvismul, simbolismul, arta abstractă, cubismul) ;- intelectuale ( pozitivismul, evoluţionismul, relativismul, psihanaliza).

în viaţa politică prin :apariţia unor noi ideologii politice: - conservatorismul, liberalismul.

democratizarea societăţii: asigură alternanţa la putere a diferitelor grupări politice, favorizează creşterea economică, protecţia bunurilor şi a drepturilor cetăţenilor, este expresia suveranităţii poporului.

în viaţa economică  prin:revoluţia industrială (apărută în Anglia în sec. al XVIII-lea), urbanizare, introducerea noilor invenţii tehnologice (maşina cu aburi, locomotiva,automobilul, avionul, telefonul, radioul, computerul, roboţii industriali, sateliţii, internetul etc.)

Societatea românească a preluat, în sec. al XIX-lea , cele două ideologii, oamenii politici şi de cultură români privind modernizarea din mai multe perspective:

conservatorii  doreau modernizarea ţinând cont de structurile şi valorile culturale tradiţionale (politica “paşilor mărunţi”). Considerau că instituţiile aduse din Occident constituie “forme fără fond” ( teoria  lui Titu Maiorescu);

liberalii  doreau valorificarea resurselor şi a energiilor naţionale necesare dezvoltării şi modernizării societăţii româneşti (politica “prin noi înşine”); acceptau importul de capital străin, cu condiţia să nu lezeze interesele statului român;

europeniştii (E. lovinescu, Şt. Zeletin) şi tradiţionaliştii (L.Blaga, N.Crainic, C.Rădulescu-Motru) şi-au expus ideile după realizarea României Mari. Primii considerau că “occidentalizarea” României era imperios necesară tocmai din prisma faptului că ţara noastră este o parte componentă a Europei (care preluase modelul de dezvoltare occidental). Pe de altă parte, tradiţionaliştii credeau în caracterul predominant rural al României şi se opuneau oricăror importuri instituţionale şi culturale din Occident.

Statul român modern: de la proiect politic la realizarea României Mari. (secolele XVIII-XX)

1. Domniile fanariote

-Instaurate  în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească

Caracteristicii

- au  accentuat controlul porții (imperiul otoman) asupra Tarilor Romane 

- grecizarea  domniei şi a altor instituţii laice sau ecleziastice, a culturii şi a învăţământului

- restrângerea autonomiei

-fiscalitatea excesivă, creşte corupţia şi birocraţia

- cresc obligaţiile faţă de Imperiul Otoman; tributul, mucarelul(taxa pentru domnie si reconfirmarea domniei), pescheșiurile (daruri pt sultan), obligațiile de aprovizionare

Despoți luminați

-Totuşi,  unii dintre domnitorii fanarioţi (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti,  Ioan Caragea), au iniţiat, sub influenţa iluminismului, o serie de reforme  interne care au vizat sistemul fiscal, administraţia, învăţământul, situaţia  ţărănimii, inaugurând astfel un proces de modernizare a statului

2.  Revoluția de la 1821

-Mişcarea  condusă de Tudor Vladimirescu, desfăşurată în anul 1821 în Ţara Românească. 

- documente; Proclamaţia de la Padeş şi Cererile norodului românesc ; reformarea administraţiei, a justiţiei, învăţământului, economiei, respectarea  autonomiei Principatelor şi instituirea principiului suveranităţii poporului.

- se revine la domnii pământeni

3. Regulamentele organice

Sunt impuse în Ţara Româneasca şi Moldova în urma păci de la Adrianopol 1829

Prevederii  limitarea autorităţii turceşti la plata tributului şi la  confirmarea domniei, recunoaşterea Dunării ca graniţă cu Imperiul otoman, autorizarea ţărilor de a întreţine un număr de gărzi înarmate, - desfiinţarea monopolului asupra comerţului românesc, - domni numiţi pe 7 ani de Poartă cu acordul Rusiei. separarea puterilor în stat; puterea executivă- domn , puterea legislativă- Adunarea obştească- aleasă pe cinci ani, puterea judecătorească tribunal județene, divanul, Înaltul divan

4. Revoluția de la 1848

a) Revoluția în Moldova Proclamaţie adresată domnitorului Mihai Sturdza, în care se cerea: îmbunătăţirea vieţii ţăranilor, reformă şcolară, înfiinţarea gărzilor cetăţeneşti, responsabilitate ministerială. Domnitorul ordonă să fie arestaţi semnatarii cererii: Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza, Alecu Russo, Costache Negri şi alţii. Cei arestaţi sunt trimişi în Turcia.

Revoluţionarii reuşesc să scape şi se refugiază în Transilvania sau Ţara Românească, participând la revoluţiile de acolo.

b) În Ţara Românească mişcarea condusă de Frăţia a avut ca moment iniţial „Proclamaţia” de la Izlaz-9/21 iunie 1848, care solicită reforme radicale, independenţă şi unitate, libertăţi personale, adunări reprezentative şi separarea puterilor în stat. Guvernul revoluţionar din perioada iunie-septembrie 1848 a rezistat loviturilor de stat şi a iniţiat o serie de reforme social-economice. La presiunile ruseşti, Poarta a intervenit militar şi a înăbuşit revoluţia după confruntarea din Dealul Spirii-13 septembrie, în timp ce trupele ruse ocupau Moldova-15 septembrie.

c)Revoluţia în Transilvania

Aceasta are un caracter naţional- radical, la 3- 15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de la Blaj. Participă revoluţionari din Transilvania – Avram Iancu,Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu, Eftimie Murgu. Se redactează o proclamaţie Petiţia Naţională- prin care se dorea libertatea şi independenţa naţiunii române în care se cer : drepturi egale pentru românii din Transilvania. Au avut lupte intre arma maghiara si trupele transilvane conduse de Avram Iancu.  În august-septembrie 1849 prin intervenţia armatelor austriece are loc înăbuşirea revoluţiei

5. Unirea lui Cuza

-în urma războiului Crimeei, în anul 1856 are loc Congresul de pace de la Paris, se pune pentru prima data unirea principatelor romane

-Se hotărăşte convocarea adunărilor ad-hoc

-convenţia de la Paris 1858 se hotărăşte

- cele două ţări se vor numi PRINCIPATELE UNITE MOLDOVA ŞI VALAHIA

- nou stat avea vor avea doi domni, două guverne, şi două Adunări legiuitoare, doar armata şi justiţia erau comune.

-Prin dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, mai întâi, la 5 ianuarie 1859, în Moldova, apoi, la 24 ianuarie 1859, domn şi în Ţara Românească

6. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

- prima etapa 1859/1862, sunt unificate armata, administraţia, vămile, circulaţia monetară şi guvernele, adoptă oficial nume de România

-a doua etapă 1862/1864 realizează cele mai importante reforme: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, legea armatei, sunt înfiinţate primele universităţii prima la Iaşi şi a doua la Bucureşti. 

-A treia etapa 1864/1866, la 2 mai 1864 are loc lovitura de stat prin care este dizolvat parlamentul, începe domnia autoritara. Se promulga codul civil si penal, se creează Camera de Comerţ.

-1866 Cuza abdică

7. Domnia regelui Carol I (1866-1914)

-Reforme: adoptarea Constituţiei liberale (1866), crearea partidelor politice moderne (Partidul Liberal, Partidul Conservator), proclamarea României ca regat (1881), legi de încurajare a industriei, reorganizarea învăţământului

-Politică externă: recunoaşterea independenţei (Tratatul de la Berlin, 1878), proclamarea independenţei (1877), aderarea României la Puterile Centrale (1883), participarea la al Doilea Război balcanic (1913).

8. Domnia regelui Ferdinand I (1914 -1927)

-politica internă Marea Unire Reforme: formarea statului naţional unitar (Marea Unire, 1918), votul universal (1918), reforma agrară (1921), constituţia democratică (1923)

-Politică externă: participarea la Primul război mondial (1916-1918), recunoaşterea internaţională a Unirii

Romanii din afara granitelor

-La sfârşitul sec XVII-lea statul politic al Transilvaniei se schimba, aceasta trece sub stăpânirea imperiului habsburgic

-Cel mai important document care prevedea aceasta schimbare a fost diploma leopoldina.

-Transilvania este condusa de catre un guvernator numit de împărat.

-Prin diploma leopoldină din 1701, se acordau drepturi civile romanilor trecuţi la greco-catolicism( biserica unită), care nu au fost insa aplicate

Mişcarea de emancipare a românilor din Transilvania

-Ioan Inochentie Micu Klein, susţine latinitatea poporului roman şi vechimea acestuia în Transilvania pentru a obţine drepturi politice. În acest scop elaborează Supplex Libellus, care va fi prezentat împăratului de a Viena care însă respinge acest document.

-Scoală Ardeleană, reprezintă un fenomen cultural-ideologic, reprezentanţi Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ioan Budai-Deleanu. Cel mai important program al Scolii Ardelene a fost Supplex Libellus Valachorum, care susţinea originea latină a românilor şi vechimea acestora în Transilvania. Documentul a fost înaintat împăratului Leopold al II-lea care refuza cererile romanilor

-în 1849 se reinstaurează regimul habsburgic.

-Până în 1860 se trece la germanizare culturală

- În 1860 se convoacă Dieta: limba română oficială, egalitatea naţiunii române cu celelalte naţiuni recunoşterea confesională.

-În 1867 se formează romanii îşi pierd drepturile stabilite in 1860

- mişcarea de emancipare: Pronunciamentul de la Blaj, Memorandumul din 1892

-1881 se formează Partidul Naţional Român  care adoptă pasivismul politic, iar la începutul secolului XX activismul politic

România si conceptul european; de la „criza orientală” la marile alianţe ale încăputului secolului XX

Criza orientală

Criza orientală” în secolele XVIII-XX. „Criza orientală” sau „chestiunea orientală”, cum a mai fost numită, a fost o problemă diplomatică pe care a creat-o criza Imperiului otoman în perioada cuprinsă între secolul al XVIII-lea şi începutul secolului XX. 

- Ţările Române (aici includem şi Transilvania) au fost grav afectate de Criza orientală. Războaiele dintre Rusia, Austria şi Turcia au fost frecvente şi  s-au desfăşurat de multe ori pe teritoriile româneşti dar, mai grav,

-au suferit pierderi teritoriale exemplu Banatul şi Oltenia trec sub stăpânirea Imperiului habsburgic, războiul ruso-otoman 1812, prin care Basarabia este cedată Rusiei.

-este introdus protectoratul rusesc în urma Tratatului de la Adrianopol din 1829, acesta a fost formă de amestec al Rusiei în politica internă a Principatelor.

Acţiuni ale românilor în cadrul „crizei orientale” (1821-1859)

-Revoluţia lui Tudor Vladimirescu, revoluţia de la 1848, unirea din 1859

Războiul de independenţă

-Problema independenţei a fost discută imediat după unire, în 1873 Carol I discută în cadrul Consiliului de Miniştri această problemă, fiind luată în discuţie calea diplomatică

-În 4 apr. 1877 se semnează convenţia româno-ruso.

-La 9  mai 1877 Mihail Kogălniceanu proclamă independenţa de stat. România participă în cadrul conflictului ruso-turc în confruntările de la plevna şi Vidin-

-La sfârşitul războiului s-a semnat tratatul de la San Stefano prin care este recunoscută independenţa României, care trebuia să cedeze Rusiei Cadrilaterul. În cadrul congresului de la pace de la Berlin este recunoscută din nou independenţa iar România primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Serpilor. Taratul de la Berlin 1878 recunoştea independenţa României.

Diplomaţia României până la Primul Război Mondial

-În 1883 aderă în Tripla Alianţă (Germania, Austro-Ungaria, Italia). Participă la al doilea război balcanic (1913)  pentru menţinerea statu-qou-lui în Balcani iar prin pacea de la Bucureşti preia Cadrilaterul.

-După 1900 se aproprie de Antanta care sprijinea idealul unităţii naţionale, ca ca urmare în 1916 România aderă în cadrul Primului război mon

Constituțiile României (1866/1923)

Constituţia este legea fundamentală a unui stat, în care sunt prevăzute principiile de bază ale conducerii statului, atribuţiile instituţiilor fundamentale ale statului şi drepturi, libertăţi.


Constituția din 1866

-este introdusa suveranitatea naţională, guvernarea reprezentativă şi responsabilă, separarea puterilor  responsabilitatea ministerială, libertăţi si drepturi cetăţeneşti

-Prerogativele Domnului: numeşte şi revoca miniştri, numeşte şi confirma în toate funcţiile publice dreptul de a bate moneda, conduce armata, are drept de a dizolva Parlamentul, dispune de dreptul de veto absolut, acorda distincţii şi decoraţii

Separarea puterilor in stat

-Puterea legislativă parlamentul: drept de interpelare, drept de iniţiativa şi sancţiune a legilor, discuta şi votează bugetul

-puterea executivă Domnul: sancţionează şi promulgă legile, dreptul de veto absolut

-puterea judecătoreasca era exercitata de curţiile de  judecată şi tribunale.

Constituția din 1923

- puterea legislativă era exercitată de un parlament bicameral (dezbate, adopta, modifica, abroga legile)

- Puterea executivă era exercitată de rege prin guvernul ţării (sancţioneazăsi promulga legile, drept de a elabora regulamente cu instrucţiuni privind aplicarea legilor, convoaca, amâna, dizolva parlamentul)

-puterea judecătoreasca era exercitată de organele judecătoreşti

- Se garantau drepturi si libertăţii cetăţeneşti : votul universal, libertatea conştiinţei, învăţământului, presei, persoanei, drept la munca.

Participarea României în cadrul Primului război mondial

-Consiliul de Coroana de la Sinaia (21 iulie 1914)hotărăşte neutralitatea României

-pe 4 august 1916,România semnează la Bucureşti tratatul cu ANTANTA

-14 august 1916-Romania declară război Austro-Ungariei.

-pe frontul din sudul României,trupele germane-bulgare au declanşat o puternică ofensivă ,concretizată prin bătălia de la Turtucaia(1-6 sep 1916), pierdută de romani.

-trupele romane au început să se retragă din Transilvania pentru a apară teritoriul statului roman

-La sfârşitul anului capitala este ocupata de trupele germane şi două treimi din teritoriul ţării.

-regele, guvernul si parlamentul se retrag la Iaşi în Moldova începe refacerea armatei

-Frontul romanesc este stabilit în sudul Moldovei

-bătăliile de la Marăşti, Măraseşti şi Oituz(iulie-august 1917), ofensivă declanşată de romani a avut rolul de a opri înaintarea trupelor germane care aveau în plan ocuparea Moldovei..

-la sfârşitul anului 1917 izolată în faţa Puterilor Centrale, încheierea armistiţiului de la Focşani (9 decembrie 1917).Prevederile acestui armistiţiu au fost concretizate prin tratatul de la Buftea.

-Tratatul de la Buftea (24 aprilie/7mai 1918) România trebuia să retrocedeze Cadrilaterul si să cedeze o parte a Dobrogei de nord Bulgariei.

-Tratatul de la Buftea nu a fost niciodată aprobat de regele Ferdinand si de Parlamentul Romaniei.

-Guvernul condus de gen.Constantin Coanda decide reintrarea României în război.

-În 1919 România şi Ungaria au continuat ostilităţile, punctual culminant fost ocuparea Budapestei,la 4 august 1919.

Marea Unire

Basarabia 27 martie

-Puterea este preluata de către ruşi

-Se constituie Sfatul Țării condus de Ion Inculeț

-Se constituie  Partidului Naţional Moldovenesc

-se proclamă republica democratică Moldovenească

-aramata romană intervine datorită pericolului rusesc

-la 27 martie Sfatul Ţării proclama unirea

-este promulgată prin decret regal la 22 aprilie 1918 

Bucovina (15 noiembrie)

-Este favorizata de destrămarea imperiului autro-ungar

-La 14 octombrie se constituie Consiliul Naţional al Bucovinei condus de Iancu Flondor

-deputaţii Bucovinei declararea autodeterminarea

-Aramata romana intervine datorita pericolului anexării în cadrul Ucrainei

-La 15 noiembrie 1918 Congresul Naţional votează unirea

-Este promulgată prin decret regal în 24 decembrie 1918

Transilvania (1 decembrie)

-12 octombrie declaraţia de autodeterminare a Partidului Naţional Român

-Se constituie Consiliul Naţional al Roman Central care poarta tratative cu Ungaria

-La 7 noiembrie 1918 CNRC convoacă public Adunarea Naţională de la Alba Iulia

-Se formează Consiliile Naţionale zonale aleg delegaţi pentru Adunare

-1 decembrie 1918 Marea Adunare Nationala de Alba Iulia care proclamă unirea

-Este promulgată prin decret regal la 24 decembrie

Politica externă a României şi marile alianţe din prima jumătate a secolului XX

-După semnarea tratatelor de pace cu Germania, Austria, Bulgaria, Ungaria, Turcia, graniţele România sunt recunoscute

-În perioada interbelică România urmăreşte pe plan internaţional; menţinerea păcii, păstrarea statul-qoului, încheierea unor alianţe politico-militare, climat de colaborare, relaţii bune cu statele vecine

-Alianţe; Mica înţelegere, Înţelegerea Balcanică, alianţa cu Polonia, alianţa cu Franţa, alianţa cu Italia, aderă la Liga Naţiunilor.

-Documente internaţionale; protocolul de la Geneva, pactul Briand-Kellog, protocolul de la Moscova

-În această perioadă se afirmă o serie de diplomaţi români; Nicolae Titulescu, Grigore Gafencu, Virgil Viorel Tilea, etc.

-În 1939 semnează tratatul economic cu Germania prin care urma să livreze germanilor cantităţi mari de petrol.

-În anul 1940  România suferă pierderi teritoriale: Basarabia, nordul Bucovinei, ţinutul Herţei, nord-vestul Transilvaniei, Cadrilaterul

-Tot în anul 1940 România aderă la Pactul Tripartit (Axa).

Secolul XX – între democraţie şi totalitarism. Ideologii şi practici politice în România şi în Europa

Regimuri democratice

Principii:

 - Principiul separației puterilor în stat

-Alternarea la guvernare pe baza votului universal

-Drepturi și libertăți:Libertatea presei, Libertatea cuvântului, etc

-Pluralism politic

Practica democrației liberale

Anglia este o Monarhie Constituțională Parlamentară care are la bază principiul separației puterilor în stat. Alternarea la guvernare se face pe baza votului universal.

Neoliberalism în România

A fost promovat de PNL după 1918 avându-i ca principali teoreticieni pe Ştefan Zeletin, Milhail Manoilescu, Vintilă Brătianu. Liberalii români erau adepţii politici prin noi înşine .

 În plan economic susţineau dezvoltarea industriei, a urbanizării şi a capitalului românesc.

În plan social  susţineau dezvoltarea burgheziei româneşti, principala clasă purtătoare de progres.

 În plan politic susţineau dezvoltarea democraţiei parlamentare.

 

Regimuri Totalitare

-puterea este deţinută şi exercitată în mod absolut de o singură persoană sau un grup de persoane;

- nu există principiul separaţiei puterilor în stat;

-cultul conducătorului unic;

-cenzura, partidul îşi impune controlul asupra presei;

-partidul unic

URSS comunism Marea teroare (1936-1939)

-A fost organizată din ordinul lui Stalin.

-A fost o teroare fără precedent, i-au căzut victime mii de oameni din toate categoriile sociale inclusiv din rândurile armatei

-Cei care se opuneau regimului comunist erau arestaţi, închişi sau trimişi în lagărele de muncă forţată

Germania nazim Antisemitismul

-A devenit politică de stat în Germania, odată cu preluarea puterii de către Adolf Hitler în 1933

- a identificat în evrei ,ca rasă,pe duşmanul principal şi ajuns la putere a luat o serie de măsuri antievreieşti, cum ar fi Legile rasiale din 1935, când evreilor li s-au interzis drepturile civile şi politice. 

-În 1942 se aplică soluţia finală, începe Holocaustul. Până în 1945 au fost ucişi aproximativ 6 milioane de evrei prin gazare în lagărele de concentrare de la Auschwitz, Maidanek .

Italia fascismul

-În plan politic a  urmărit înlocuirea Parlamentului cu o Adunare a delegaţiilor corporaţiilor

- în plan social a urmărit colaborarea dintre clasele sociale

-au fost desfiinţate sindicatele şi dreptul la grevă

Romania

-Începând cu anii 30 s-au afirmat extermismul de stânga (comunismul) Partidul Comunist care milita pentru desfiinţarea statului român unitar este scos în afara legii în 1929.

- Legiunea Arhangelului Mihail, constituit în 1927 condus de Corneliu Zelea Codreanu, avea la baza naţionalismul, antidemocraţia, ura faţă de evreii, asasinatul politic.

-Odată cu venirea lui Carol al II la conducerea statului, acesta dorea limitarea puterii partidelor politice, regele să aibă puterii mărite

-În 1938 instaurează un regim autoritar, se introduce un partid unic Frontul Renaşterii Naţionale. -Datorită pierderilor teritoriale în 1940 abdică.

-Regimul Ion Antonescu preia conducerea statului în 1941,  se plasează în fruntea statului până în 1944. România participă în cadrul celui de al doilea război mondial de partea Axei.

Participarea României în cadrul celui de al doilea război mondial

-          |În anul 1940 România a suferit grave pierderi teritoriale. Basarabia, Nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei, nord vestul Transilvaniei

-          Regele Carol al II-lea abdica

-          La 22 iunie 1941, regele Mihai şi Ion Antonescu au proclamat începerea războiului pentru eliberarea teritoriilor ocupate

-          Pănă la mijlocul lunii iulie armatele române şi germane au atins cursul superior şi mijlociul al Nistrului,

-          La sfărsitul anului 1941 România declară război Marii Britanii (7 decembrie), iar în 1942 SUA (5 iunie).

-          In vara anului 1942, un număr mare de efective româneşti au luat parte la ofensiva germană din sudul Rusiei şi din Caucaz.

-          Dezastrul de la Stalingrad a avut o influenţă hotărâtoare asupra politicii româneşti. Antonescu s-a convins că Germania nu poseda forţa militară pentru a înfrânge.

-          La 23 august 1944 intră în război de partea aliaţiilor

-          La 31 august Armata Roşie a ocupat Bucureştiul

-          După al doilea război mondial România a intrat în sfera de influenţă a URSS

-          Prin tratatul de pace de la Paris (1947)României nu i s-a recunoscut statul de cobeligerant, îi se recunoaşte n-v Transilvaniei, dar a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei. 

Regimul comunist în România; perioada 1944-1947/ regimul lui Gheorghe Gheorghiu Dej 1948-1965

-          La 6 martie 1945 s-a format guvernul procomunist condus de dr. Petru Groza.

-          În noimebrie 1946, au avut loc primele alegerii parlamentare după război, rezultatele au fost falsificate de către PCR, iar PNL şi PNŢ au fost desfiinţate.

-          La 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost nevoit să abdice. S-a proclamat Republica Populară România RPR  iar PCR deţinea întreaga putere.

-          Începând din 1948 în România s-a regăsit un regim totalitar  iar secretarul general al partidului Gheorghe Gheorghiu Dej a devenit primul lider comunist.

-          La baza statului roman au stat constituţiile de inspiraţie stalinistă din 1948 şi 1952: întrega putere aparţinea PCR, statul controla toate sectoarele societăţii, principal instituţie de conducere al statului era Prezidiul Marii Adunării Naţionale, drepturile şi libertăţile erau îngrădite. 

-          Pe plan economic; colectivizarea în agricultură, naţionalizarea bunurilor industriale şi bancare – iunie 1948; a însemnat desfiinţarea proprietăţii private, industrializarea forţată, introducerea planificării în economie – primul cincinal a fost 1951-1955, prin intermediul întreprinderilor mixte româno-sovietice, SOVROM-uri, aderarea României la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), controlat de URSS.

-          Pe plan social şi cultural; monopolul ideologic comunist prin distrugerea vechilor elite intelectuale, supravegherea cultelor religioase, interzicerea Bisericii Greco-catolice, alinierea la politica Moscovei, afirmarea prolercultismului, organizarea după sistemul sovietic a învăţământului şi culturii, falsificarea istoriei naţionale.

În 1958 armata sovietică s-a retras din România.

Regimul naţional-comunist al lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989)

-1965 N. Ceauşescu ajunge la conducerea României

-regimul Ceauşescu are trei etape:

1. 1965-1971 destalinizarea

- nivel economic îmbunătăţirea vieţii: maşini, televizoare, frigidere, aspiratoare, Pepsi la Constanţa, construirea de blocuri

- pe plan extern- independenţă faţă de ordinele sovietice: refuzul lui Ceauşescu de a participa la intervenţia Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia  în 1968, reluarea legăturilor politice economice, culturale cu occidentul  vizita preşedintelui american Nixon în august 1969, a francezului De Gaulle, vizitele în străinătate ale lui Ceauşescu

- promovarea unei orientării naţionale în cultura

- în 1965 a avut loc Congresul Partidului Muncitoresc Român, se revine la denumirea de PCR, se adoptă o nouă constituţie, România devine Republică socialistă

2. 1971-1980

-s-a desfăşurat revoluţia culturală se dezvoltă cultul personalităţii

-promovarea în funcţii de conducere a membrilor familiei lui Ceauşescu

- prin cele 17 teze din iulie  creştea rolului conducătorului în domeniile de activitate politico-educative

- în 1974 devine preşedinte al Republicii Socialiste România

-pe plan economic: industrializare forţată, construcţii megalomanice- Casa poporului, Canalul Dunăre-Marea Neagră, astfel scad resursele ţării şi creşte datoria externă a României

3.1980-1989

- motivul principal al deziluziei românilor a fost eşecul în domeniul economic

- Ceauşescu a declarat în 1982 că va plăti datoria externă până în 1990 şi pentru a realiza acest lucru a introdus o serie de măsuri de austeritate fără egal: raţionalizarea pâinii,a făinii,  a zahărului şi a laptelui, benzinei, apei calde şi căldurii, curentului electric, gazului

-scade nivelul de trai al populaţiei

-organizarea programului de sistematizare urbană şi rurală

- încalcarea drepturilor omului

- Ceauşescu a ştiut să controleze prin teamă prin Securitate

-izolarea României în planul relaţiilor internaţionale

Rezistenţa anticomunistă

- rezistenţa în munţii; grupul Haiducii Muscelului, disidenţi din munţii colonelul Arsenescu, fraţii Arnăuţoiu, Elizabeta Rizea

-lupta ţăranilor; refuzul înscrierii în  formele colective de asociere, al predării cotelor obligatorii de produse agricole

- revoltele muncitoreşti ; greve în Valea Jiului 1977, Braşov 1987( Steagul Roşu)

- activitatea disidenţilor; dizidenţi: Paul Goma, Vlad Georgescu, Dorin Todoran, Mircea Dinescu, Dan Petrescu, Doina Cornea, Ana Blandiana.

 Constituţiile Comuniste

Constituţia din 1948

-          Adoptată la 13 aprilie 1948, are la baza constituţia sovietică din 1936

-           Dispare pluripartidismul, se înlătura principiul separării puterilor în stat, încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale

-          Prevederii economice: mijloacele de producţie, băncile treceau în proprietatea statului, comerţul intern şi extern controlat de stat

-          Instituţia suprema era Marea Adunarea Naţională (MAN); guvernul reprezenta organ executiv şi administrativ răspunzător în faţa MAN şi Prezidiului Man, instanţele judecătoreşti; Curtea Suprema, tribunale şi judecătorii populare

Constituţia din 1952

-          Adoptată la 24 septembrie, prevederii care intensificau procesul de sovietizare

-          Principiul de baza era dictatura proletariatului, exercitată de Partidul Muncitoresc Român

-          Organul executive era consiliul de Miniştri

-          Organul legislativ Marea Adunarea Naţională, aleasă pe om perioadă de 4 ani

-          Justiţia; Tribunalul Suprem, tribunale regionale şi judecătoreşti

-          Libertatea cuvântului , a presei , libertatea demonstraţilor erau în conformitate cu interesele proletariatului

Constituţia din 1965

-          A intrat în  vigoare la 21 august

-          Denumirea oficială Republica Socialistă România

-          Organul suprem al puterii Marea Adunare Naţională

-          Guvernul se numea Consiliul de Miniştri şi avea calitatea de organ suprem administrative

-          Tribunalele şi procuratura erau subordinate partidului

-          Statul era proprietarul bogăţiilor solului şi subsolului

-          Organizarea în judeţe

-          Atribuţiile preşedintelui; prezida şedinţele Consiliului de Miniştri, era preşedintele Consiliului de apărare, comandantul forţelor armate, numa şi revoca miniştri şi preşedintele şi membrii Tribunalului Suprem, conferea decoraţii, emitea decrete prezidenţiale

România în timpul Războiului Rece

Definiția Războiului Rece: În a doua jumătate a sec. al XX-lea, între 1947 – 1991, în relațiile internaționale se manifestă o rivalitate deschisă între SUA și URSS și aliații lor, cunoscută sub numele de Război Rece.

Evoluția politicii externe a României în timpul Războiului Rece:

Perioada subordonării totale față de URSS

-          prin stalinismul promovat de Gheorghe Gheorghiu Dej, România se va subordona total

-          1948 se semnează Tratatul de prietenie și  asistență mutuală cu URSS

-          1949 aderarea la CAER

-          1955 România devine membru fondator al Pactului de la Varșovia

-          1955 aderarea la ONU

Perioada distanțării de URSS

- 1958 se retrag trupele Armatei Roșii din România

           -după 1960 comerțul românesc extern se orientează spre Occident

- 1964este respins Planul Valev

- 1964 Declarația PRM prin care își afirmă independența față de Moscova

- 1967 România refuză să adopte poziția Tratatului de la Varșovia potrivit căreia statul Israel e declarat agresor

- 1967 România este singurul stat comunist care recunoaște Republica Federală Germană

- 1968 România refuză participarea la reprimarea revoluției din Cehoslovacia

- vizita președintelui Franței Charles de Gaulle (1969), a preș. american Richard Nixon (1969) și Gerald Ford în 1974

-  1979 România critică agresiunea sovietică din Afganistan

Izolarea diplomatică a României

-          după 1985 Ceaușescu refuză să aplice politicile reformatoare ale lui Gorbaciov, este singurul stat comunist cu o asemenea atitudine

Construcţia democraţiei postdecembriste

În ultima luna a anului 1989 în România începe, după modelul curentului european care dorea înlăturarea regimurilor totalitare, o revoluţie sângeroasă, singura de acest fel din zona şi care are drept urmare căderea regimului dictatorial a lui Ceausescu.

Primul pas in acest proces a facut prin realizarea alegerilor generale din 20 mai 1990, alegeri dupa care au intrat la Camera Deputatilor 27 de formatiuni si care au fost castigate de FSN (Frontul Savarii Nationale), formatiune condusa la aceea data de Ion Iliescu
Un alt pas a fost acela al schimbarii constitutiei comuniste cu una democrata, lucru realizat in 1991.
Din 1989 si pana astazi Romania a avut 3 presedinti: Ion Iliescu de 3 ori (1989-1992 FSN, 1992-1996, 2000-2004 PDSR), Emil Constantinescu (1996-2000 CDR) si Traian Basescu (2004-2009, 2009-inca in functie PD-L).
Politicienii romani de dupa anul 1989 se lauda cu doua mari realizari: intrarea in NATO, in anul 2004 si intrarea in UE, in anul 2007, aderari care ar fi trebuit sa aduca si beneficii, insa singurul beneficiu pe care oamenii de rand l-au vazut este acela al liberei circulatii.

Constitutia din 1991

Forma de guvernământ este republica democratică (democrație – poporul are puterea),statul este național, independent, unitar, indivizibil și inalienabil.

Principii constituționale:

separarea puterilor în stat (Puterea judecătorească, Puterea legislativă și cea executivă erau executate de către organe diferite de putere)

suveranitatea națională

Drepturi si libertăți:

drepturile și libertățile românești sunt puse în acord cu cele europene

Sistem electoral:

vot universal, direct, secret, liber, exprimat de către cetățenii de peste 18 ani

Constituția actuală a marcat revenirea la democrație (poporul are puterea) și sistemul de pluri-partid.