Clasa VI

Călătoriile şi percepţia spaţiului în Evul Mediu

-încă din cele mai vechi timpuri oamenii au călătorit pentru a descoperii noi teritorii

-în Evul Mediu au călătorit pe uscat și pe mare

-negustorii arabi au explorat coasta de est a Africii, Asia, au ajuns în China și India

-vikingii au ocupat Islanda și Groenlanda, în jurul anului 1000 au atins coasta de nord-est a Americii

-negustorii din Europa erau interesați în dezvoltarea comerțului cu Orientul, căutau mărfuri ex piper, cuișoare, scorțișoară, mătase, alte produse de lux

-în sec XIII, Marco Polo a realizat o călătorie în China, a scris Cartea Minunilor

-pe uscat foloseau mijloace de transport care utilizau forța animalelor, în Africa și Asia se foloseau caravane formate din cămile, catâri, cai

-pe apă se utilizau corăbiile, din sec XV-lea va fii folosită caravela

-pentru orientare, navigatorii foloseau hărțile, busola, astrolabul

Marile descoperiri ale europenilor: drumuri şi teritorii; consecinţe asupra vieţii oamenilor

Cauze

-creșterea demografică din Europa

-nevoia de aur pentru a susține economia Europeană

-negustorii doreau o nouă rută comercială spre Orient

-răspândirea credinței creștine

-dorința de cunoaștere

Exploratori

-Henric Navigatorul a explorat coasta de vest a Africii

-în 1488 Bartolomeo Diaz a descoperit extremitatea sudică a Africii, numită apoi Capul Bunei Speranțe

-Vasco da Gama, a ajuns la Calicut, pe coasta de apus a Indiei

-1492 Cristofor Columb, a descoperit un nou continent numit America

-1534 Jacques Cartier a realizat expediții pe teritoriul Canadei

Noi drumuri și teritorii

-o nouă rută maritime între Europa și Asia

-traseul peste Atlantic numit Lumea Nouă

-Pedro Cabral a ajuns în Brazilia

-Fernando Magellan a realizat prima călătorie în jurul lumii

Consecințe

-între sec XV-XVI au fost explorate teritorii din Africa și Asia

-în sec XVII au fost descoperite Australia, Noua Zeelandă, diferite insule din Oc. Pacific

-în anul 1494, prin Tratatul de la Tordesillas, Spania și Portugalia au devenit primele imperii coloniale

-explorarea teritoriilor din Lumea Nouă a dus la ocuparea acestora și distrugerea civilizațiilor precolumbiene: aztecii (Mexic), incașii (Peru), mayașii

-pe continentul American, conchistadorii au primit dreptul să instaureze stăpânirea spaniolă, Hernan Cortes a cucerit statul aztecilor, Francisco Pizzaro a ocupat imperiul incașilor

-se dezvoltă comerțul mai ales cel pe Oceanul Atlantic

-crește cantitatea de metale prețioase aduse în Europa

-alimentația s-a îmbogățit cu produse noi; porumbul, cartofi, tomate

-știința a progresat datorită noilor cunoștințe

Lumea Nouă: cunoaştere, misionarism şi exploatare

-mayașii, localizați în Peninsula Yucatan, dețineau cunoștințe matematice, astronomice, orașele lor aveau un caracter religios, dominate de temple-piramide

-aztecii, popor războinic, cuprindeau zecii de populații

-incașii, localizați în Peru, în fruntea statului se afla Marele Inca (regale)

-instaurarea stăpânirii spaniole și portugheze în America a fost însoțită de o activitate de impunere a creștinismului

-biserica prin misionari a urmărit convertirea la creștinism a amerindienilor

-pe teritoriile americane ocupate, pământul a fost împărțit în plantații

-au fost înființate mine de aur, argint, cupru

Renașterea: geneza spiritului modern

Cauze

-apare în spațiul italian

-orașele italiene precum Florența, Geneva, Veneția, Roma se dezvoltă

-apare o nouă clasă socială care sprijină artiştii

-redescoperirea antichității greco-romane

-se răspândește pe continentul european

Renașterea pune în centrul său omul, care ocupă un rol central în cadrul operelor umaniste

Arhitectura în perioada renașterii

Inovaţii: arcul rotunjit, bolta semicilindrică, domină coloanele, cupole.

-exemplu domul din Florenţa, catedrala Sf. Petru

Sculptura

Pune în evidenţă frumuseţea corpului uman. Tehnici statuia ecvestră, basorelieful, nudul

Artişti; Michelangelo(David, Pietra), Donatello(David)

Pictura

Apare desenul anatomic, perspectiva liniară, se studiază luminile, personajele sunt încadrate într-un decor trăsăturile feţei şi gesturile sunt fireşti.

Artiştii: Michellangelo (Capela Sixtină), Leonardo Da Vinci (Monalisa, Cina cea de taina) Rafael, Botticelli

Renașterea literară

-opere literare scrise în latină sau limbi naționale

-scriitori: Dante Aligheri, Francesco Petrarca în Italia, Miguel de Cervantes în Spania, William Shakespeare în Anglia

Umanismul

-mișcare culturală și științifică care a susținut dezvoltarea omului ca ființă liberă, responsabilă și educată

-susțineau că lumea poate fii cunoscută și înţeleasă prin știință și cultură

-răspândirea ideilor umaniste s-au realizat și prin apariția tiparului lui Johannes Gutenberg

-pedagogia umanistă a pus accent pe dezvoltarea spiritului critic, a curiozității față de natură, dorinței de a învăța

-s-au tradus opere din antichitatea greco-romană

-autori umaniști: Niccolo Machiaveli, Erasmus din Rotterdam, Thomas Morus

-progrese ale științei; în astronomie Nicolaus Copernic, Galileo Galilei, Giordano Bruno, în medicină William Harvey, fizică Galileo Galilei

-în Țările Române s-a răspândit în sec XVI-lea, reprezentanți Nicolaus Olahus, Grigore Ureche, Miron Costin, Dimitrie Cantemir

Leonardo da Vinci

-cel mai mare artist al Renașterii

-a fost pictor, inventator, anatomist, arhitect, muzician, scriitor

-picturi: Cina cea de Taină, Monalisa

-a realizat schițe ale avionului, elicopterului, submarinului

-a studiat anatomia umană, a păsărilor și animalelor

Michelangelo Buanarotti

-sculptor și pictor, arhitect, poet

-sculpturi: David, Moise, Pietra

-picturi: a decorat plafonul capelei Sixtine

-arhitectură; cupola Bazilici Sf. Petru. Piața Capitolului, Capela Medici

Niccolò Machiavelli

-el a dus o activitate intensă ca diplomat, cunoscând astfel statele italiene și relațiile acestora cu alte țări

-opere Istoriile florentine, în care acesta descrie istoria Florenței, Arta războiului - un tratat despre organizarea eficientă a armatelor, Principele este considerat unul dintre cele mai influente tratate politice din istorie, deoarece această operă a pus bazele gândirii politice modern

Giordano Bruno

-pornind de la teoria heliocentrică a astronomului Nicolaus Copernic  a susținut în scrierile sale ideea unui Univers infinit, ce cuprinde un număr nelimitat de corpuri cerești și lumi asemănătoare cu cea pământeane

-opere Despre cauză, început și unitate, Despre infinitatea universului și a lumilor, Cina din miercurea cenușii

Galileo Galilei

-a fost un astronom, matematician, fizician și filosof Italian

-a pus bazele mecanicii moderne., el a susținut și a dezvoltat teoria heliocentrică despre Univers, adescoperit cei patru mari sateliți naturali ai planetei Jupiter

-el a dezvoltat telescopul, busola geometrică, microscopul, ceasul cu pendul

-opere Mecanicile, Despre mișcare, Mesagerul înstelat

William Shakespeare

-considerat cel mai important scriitor de limbă engleză

-opere Visul unei nopți de vară, Furtuna, Cum văplace, piesele cu subiect istoric Henric al V-lea, Richard al III-lea, respectiv tragediile Romeo și Julieta, Hamlet, Regele Lear

Reforma religioasa

Cauzele

a) religioase:  bogăţia excesivă, cumpărarea şi vinderea funcţiilor bisericeşti, vânzarea indulgenţelor, viaţa scandaloasă a unor papi

b) economico – sociale:  taxele mari către Biserica, acumularea şi folosirea proprietăţilor de pământ în mod neonest de către clerul catolic, burghezia dorea o biserică mai săracă, simplificarea ceremonialului religios şi un  calendar cu mai puţine sărbători

c) culturale: - apariţia noilor curente – Renaşterea şi umanismul; tipărirea cărţilor în limbile naţionale

Reforma

Jan Hus, traduce biblia in cehă, introduce principiul predestinării.

Luteranismul, în contextul crizei bisericii din Germania, Martin Luther îşi începe activitatea, el a afişat pe uşa catedralei din Wittemberg (oct. 1517) 95 de teze în care se pronunţa împotriva vânzării indulgenţelor, combate autoritatea papală şi ierarhia clerului, susţine mântuirea prin credinţă, având ca principală sursă Biblia, acceptă doar botezul şi împărtăşania, , traduce biblia în limba Germana. Lutheranismul s-a răspândit în centrul şi nordul Germaniei, în nordul Europei, ajungând până la saşii din Transilvania.

Calvinismul, Jean Calvin, se bazează pe predestinarea, viaţă morală şi activă, interzicerea luxului, dansului, jocurilor de noroc, cârciumilor, s-a răspândit în Franţa, Ţările de Jos, Scoţia, Ungaria, Transilvania este mai bine cunoscută sub numele de Biserica Reformată.

Anglicanismul apărută în Anglia (1534), în timpul regelui Henric al VIII-lea, regele devine seful biserici

Contrareforma

Poziţia Bisericii catolice faţă de propaganda reformatoare.

Indexul (lista de cărţi interzise)

Inchiziţia instituţie de pedepsire a ereticilor si a celor care combat autoritatea biserici catolice

Barocul

-sfârșitul secolului al XVI-lea, sub influența Contrareformei

-urmărit să stârnească imaginația oamenilor, emoțiile și sentimentele acestora, prin lumină, culoare, forme curbe, redarea mișcării.â

-pictura barocă utilizează culori calde, personaje expresive, cu trăsături puternice

-monumentele de arhitectură barocă sunt bogat decorate și impresionează prin abundența detaliilor exemplu Piața Bazilicii Sfântul Petru de la Roma

-literatură Molière, Calderón de la Barca și Lope de Vega

-muzică barocul a favorizat apariția concertului, definirea tonalității muzicale, a unor noi tehnici de interpretare exemplu Antonio Vivaldi și Johann Sebastian Bach

Absolutismul monarchic

-De la sfârșitul secolului al XV-lea, treptat, în numeroase state europene, puterea monarhilor s-a consolidat

-cu sprijinul orășenilor (în principal, al burgheziei), al țărănimii și al Bisericii, interesate de ordine și stabilitate în stat, monarhii dețineau întreaga putere

-ei erau văzuți ca reprezentanți ai divinității pe Pământ, monarhia absolută este

numită și de drept divin

-monarhul era conducătorul statului, al administrației, comandant military suprem, exercita justiția, avea drept de batere a monedei, stabilea legile, declara război, încheia tratate cu alte țări

-era ajutat de numeroși funcționari, juriști, consilieri care făceau parte din mai multe instituții exemplu Consiliul Regal sau Imperial

-Adunarea stărilor: Parlamentul (Anglia), Adunarea stărilor generale(Franța), Cortesurile (Spania)

-printre reprezentanții absolutismului s-au numărat împăratul Carol al V-lea de Habsburg (Quintul) -care a condus Imperiul Romano-German, Spania și coloniile acesteia  regina Angliei, Elisabeta I, regele Franței, Ludovic al XIV-lea, țarul Rusiei, Petru I cel Mare

Soliman Magnificul

-statul otoman s-a format în Evul Mediu pe teritoriul Peninsulei Asia Mică

-fruntea acestui stat de religie musulmană se afla un sultan, conducător

politic și religios în același timp

-Din secolul al XIV-lea, prin cuceriris-a întins, treptat, pe trei continente: Europa, Asia

și Africa iar din 1453, capitala sa a devenit orașul Constantinopol

-Imperiul Otoman a atins apogeul în timpul domniei lui  Soliman Magnificul (1520 și 1566)

-s-a dezolvat economia și cultura, s-a extins teritoral prin extinderea, statul a fost modernizat în planul instituțiilor și al legilor

Ludovic al XIV-lea. Palatul de la Versailles

- rege al Franței între anii 1643 și 1715

-în timpul său Franța s-a afirmat drept cea mai mare putere europeană

-Monarh absolut, supranumit Regele Soare, și-a impus autoritatea deplină asupra supușilor săi: o singură lege - cea a monarhului și o singură credință - religia catolică

-cu sprijinul unor miniștri capabili, precum Jean Baptiste Colbert, economia

franceză s-a dezvoltat. Au fost înființate companii comerciale, mari ateliere

meșteșugărești ce fabricau produse de lux, șantiere navale

-a luat măsuri împotriva locuitorilor de confesiune protestantă (cunoscuți cu numele de hughenoți), ale căror drepturi au fost drastic limitate

- Franța și-a extins stăpânirile în afara Europei, îndeosebi în America de Nord și în Africa

Palatul de la Versailles

- Ludovic al XIV-lea a hotărât, în anul 1682, să stabilească sediul Curții regale în Palatul de la Versailles

-Construcția acestuia a durat peste două decenii. Palatul a fost ridicat și decorat după planurile unor arhitecți renumiți în epoca respective

Petru cel Mare (1682-1725)

-s-a preocupat de modernizarea Rusiei, pentru ca aceasta să ajungă la nivelul statelor din Europa Occidentală

- au început să se dezvolte meșteșugurile, comerțul, mineritul, s-au modernizat

legile, instituțiile statului, conducerea Bisericii ortodoxe

-pe plan extern, instaurarea controlului Rusiei asupra Mării Baltice și a Mării Negre, a dus războaie cu Regatul Suediei și cu Imperiul Otoman

- în anul 1703 a hotărât întemeierea unei noi capitale a Imperiului Rus, orașul Sankt Petersburg

Iluminismul

Iluminismul reprezintă o mişcare filosofică apărută la sfârsitul sec XVII-lea începutul sec XVIII-lea, care consideră ca raţiunea este singura care poate să ilumineze calea către fericire. Acesta pune accent pe spiritul inventiv, cercetarea, enciclopedismul, concepţia optimistă, credinţa în progres, înlocuirea obiceiurilor şi tradiţiilor.

Cauzele

-transformările produse în societatea umană, pe multiple planuri în perioada Renaşterii,  Umanismul, ascensiunea economico-socială a burgheziei

Caracteristicile iluminismului

1. Raţionamentul logic – iluminiştii explicau lumea cu ajutorul raţiunii

2. Antibisericismul– împotriva bisericii ca instituţie, se pronunţă pentru toleranţă religioasă.

3. Antiabsolutismul – împotriva absolutismului monarhic

Reprezentanții iluminismului

Montesquieu -Spiritul legilor, J. J. Rousseau - Contractul social, Voltaire-Candide, Diderot-Enciclopedia 

- iluminiștii susțineau necesitatea recunoașterii drepturilor și a libertăților fundamentale ale oamenilor: dreptul la viață, la libertate, egalitatea în fața legii

- oamenii au început să se implice în viața publică: diverse asociații, dezbateri, publicații au contribuit la cunoașterea noilor concepții despre societate

- în Prusia, Imperiul Habsburgic, Rusia, unii conducători au adoptat reforme (legi), acestea vizau îndeosebi economia, educația, reducerea influenței Bisericii,

Montesquieu, J.J. Rousseau, Voltaire

Montesquieu

-Charles-Louis de Secondat a fost scriitor și filosof

- cea mai cunoscută operă literară a lui este Scrisori persane, în care sunt criticate anumite aspecte ale societății franceze

- Despre spiritul legilor, cuprinde analiza principalelor forme de conducere cunoscute de autor și prezentarea unui principiu modern de organizare a statului: separarea puterilor

Jean-Jacques Rousseau

- a fost scriitor, filosof și compositor

- Émile sau Despre educație, este considerată unul dintre cele mai importante tratate despre rolul educației în formarea cetățenilor liberi și responsabili

- Contractul social, prezintă idea că în orice formă de conducere politică se bazează pe acordul (contractul social), încheiat între cetățenii liberi și conducători. În baza acestei înțelegeri, poporul, format din oameni egali în drepturi, a oferit puterea conducătorilor pentru ca aceștia să o exercite în numele și pentru binele lui

Voltaire

-scriitor, filosof pe numele sau Francois Marie Arouet

-lucrări: Scrisori privind națiunea engleză, Candide, Tratatul despre toleranță

-formula opinii critice la adresa bisericii catolice și a absolutismului 

Viața cotidiană . Opinia publică în secolul al XVIII-lea

-în sec XVIII este societatea este influentață de către Iluminism

- un rol important în formarea opiniei publice i-a revenit presei scrise, primele publicații periodice au apărut în Olanda, în secolul al XVII-lea și s-au răspândit mai apoi în toată Europa, activitatea acesteia era adeseori îngrădită de stat și de Biserică prin cenzură

- Literatura, a influențat opinia publică, prin opera autorilor precum

Daniel Defoe( Robinson Crusoe), Jonathan Swift (Călătoriile lui Gulliver), Voltaire sau Montesquieu

- oamenii bogați sau săraci se adunau în cafenele, ca să facă schimb de idei și de păreri, ca să afle și să comenteze ultimele noutăți politice, economice, culturale

- Saloanele de lectură au devenit frecvente în secolul al XVIII-lea, mai ales în Franța

-cluburi politice:membrii săi, atât bărbați cât și femei, dezbăteau probleme din viața politică și economică

-din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, femeile au început să se afirme tot mai mult în societate, găzduiau saloane de lectură, iar altele s-au remarcat în literatură, filosofie, matematică

-în sec  al XVIII-lea majoritatea populației europene trăia la sat, cerealele formau baza culturilor agricole

-orașele erau mai dezvoltate în Europa Apuseană și Centrală, iar populația acestora era tot mai numeroasă

Revoluția glorioasă

-Încă din secolul al XIII-lea, în Anglia exista tradiția colaborării dintre monarh și Parlament

-la începutul secolului al XVII-lea, tronul Angliei a revenit dinastiei Stuart. Regele Carol I Stuart

(1625-1649) a încercat să instaureze o conducere absolutistă

-politica monarhului a stârnit revolta Parlamentului și a unei părți a populației, ceea ce a dus la declanșarea războiului civil între armata regelui și cea a Parlamentului, condusă de Oliver Cromwell.  Războiul va fi căștigat de către armata Parlamentului

-monarhia a fost înlăturată, iar Anglia fost proclamată republică,  Oliver Cromwell a devenit conducător al Angliei

-în anul 1660, dinastia Stuart a revenit în fruntea Angliei. Regele Carol al II-lea și mai apoi  Iacob al II-lea, care vor avea o politică absolută și aveau intenția de a reinstaura catolicismul

-în anul 1688, s-a decis înlăturarea lui Iacob al II-lea și ii s-a oferit tronul lui Wilhelm de Orania. Astfel s-a produs Revoluția glorioasă, prin acceptarea Declarației Drepturilor

 -în Anglia a fost instaurată o nouă formă de guvernământ: monarhia constituțională (sau parlamentară), puterea monarhului este limitată prin legi

-statul a fost organizat pe baza principiului separării puterilor:puterea legislativă Parlamentului (format din două camere: a Lorzilor și a Comunelor), puterea executivă –monarhului și Cabinetului (guvernului) iar cea judecătorească, instanțelor de judecată

-1707 – Anglia +Scoţia = REGATUL UNIT AL MARII BRITANII

Constituirea SUA

-existau 13 colonii ocupaţii: agricultura (în S), industria(în N), comerţ cu Anglia(metropolă), viaţă culturală dezvoltată, toleranţă religioasă, conduse de guvernatori(reprezentanţii regelui)

Cauze

-lupta împotriva dominației străine, dorinţa de independenţă şi  realizare a unui stat federal ,dezvoltarea comerțului și a manufacturilor.

-dorința de emancipare politică a colonilor, măsurile impuse de metropolă, răspândirea ideilor iluministe

Desfăşurarea războiului de independentă

-1773: „ Partida de ceai de la Boston”;,4 iulie 1776: „Declaraţia de independenţă”,1777: victoria americană de la Saratoga, 1783: Tratatul de pace de la Versailles, 1787: Constituţia S.U.A.

Declaraţia de independenţă adoptată de Congresul reprezentanţilor la 4 iulie  1776

- proclamă drepturile: la viaţă, libertate,dobândirea fericirii;

 Constituţia S.U.A: republică federală, condusă deun președinte ales pe 4 ani maxim 2 mandate

- principiul separării puterilor în stat, puterea: -  legislativă: Congresul: Senat, Camera reprezentanţilor, executiva presedinte ,- judecătorească: Curtea Supremă

Revoluţia franceză

Cauzele  revoluţiei

- clerul şi nobilimea erau stări privilegiate, membrii lor erau scutiţi de taxe, ocupau cele mai importante funcţii în stat şi armată etc.;

- burghezia dorea să joace un rol mai mare în conducerea statului;

- ţărănimea şi muncitorii de la oraşe erau  nemulţumiţi de condiţiile de viaţă;

- izbucnirea crizei financiare

Regele Ludovic al XVI-lea a hotărât convocarea Adunărilor Stărilor Generale(erau adunări excepţionale în care îşi aveau locul reprezentanţii naţiunii întregi).

Revoluţia moderată

- reprezentanţii stării a III-a s-au constituit într-o Adunare Naţională (17 iulie 1789) şi apoi în Adunare Naţională Constituantă.

-la 14 iulie este cucerită Bastilia, simbol al absolutismului regal.

- în provincie au loc acţiuni, uneori violente împotriva clerului şi nobilimii.

-Adunarea Naţională a decretat abolirea privilegiilor feudale şi a adoptat ,,Declaraţia drepturilor omului şi ale cetăţeanului’, în septembrie 1791

-este adoptată o nouă constituţie se introducea principiul suveranităţii poporului şi principiul separării puterilor în stat.

-regele a fost suspendat din funcţiile sale, judecat şi condamnat la moarte (executat în 1793).

-Noua Adunare, Convenţia Naţională proclamă republica (septembrie 1792).

Revoluţia radicală

-iacobinii preiau puterea  în frunte cu Robespierre

-au instaurat teroarea revoluţionară

-în 1793 se adoptă o nouă constituţie, armata va fi reorganizată, în fruntea ei se vor impune generali tineri.

-În iunie 1793-iulie 1794 se înlătură dictatura

Declarația drepturilor omului și ale cetățeanului

- adoptată în Franța în anul 1789, reprezintă unul dintre cele mai importante documente din istorie privind drepturile și libertățile individuale

- potrivit acestui document, întreaga putere provine de la popor iar oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi exemplu toți oamenii - egalitatea în drepturi, libertatea persoanei, cetățenii francezi - drepturile civile

Napoleon Bonaparte

Directoratul
-conform constituţie din 1795, Franţa era condusă de un directorat format din 5 membri.

–   -după o serie de succese militare precum campania din Italia şi Egipt el preia puterea şi impune consulatul

Consulatul

–    -devine prim consul şi elaborează o nouă constituţie. Ţara este împărţită în departamente, este impusă cenzura politică, adversarii politicii sunt eliminaţii, libertatea de gândire este limitată. Este elaborat codul civil, criminal, penal

–       - este ales consul pe viaţă, se proclamă împărat.

Imperiul

–   -Anglia redeschide un conflict cu Franţa, pe acest fond încheie o alianţă politică cu Rusia
   -În timpul campaniei împotriva celei de a treia coaliţie Napoleon ocupă Berlinul şi declară blocada continental iar comunicarea cu englezii este interzisă
    -Ocupă Portugalia, statul papal, Spania.

–        Campania din Rusia 1812 
      -dorea cucerirea Rusie într-o bătălie decisiva însă nu reuşeşte şi se retrage

–      -Ţarul Alexandru I pune bazele unei coaliţii antifranceze formată din Rusia, Prusia, Anglia, Napoleon este înfrânt la Lipsig, abdică şi este exilat pe Elba.

–     -pe tronul Franţei sunt readuşi Burbonii care nu au susţinere, Napoleon este reîncoronat
     -obţine câteva victorii, dar este învins la Waterloo şi exilat pe insula Sf. Elena unde moare

Revoluţia industrială

În sec. XIX-lea activitatea industrial a devenit cel mai important sector în economia marilor state.

Revoluţia industrială reprezintă procesul istoric prin care manufacturile (în care diversele operaţii sunt executate manual), cu fabricile unde operaţiile sunt executate cu ajutorul maşinilor cu abur iar muncitorii devin muncitorii industriali.

Ceea mai importantă invenţie din această perioadă a fost maşina cu aburii inventată de James Watt în 1765, această maşină avea un motor care producea forţa motorică prin consumul de cărbuni şi apă.

Ţara în care au fost întrunite toate premisele revoluţiei industriale a fost Anglia, această a devenit atelierul lumii, şi şi-a asigurat superioritatea economică asupra celorlalte ţări. Noile maşinii sunt folosite în industria textilă, exploatările miniere, industria siderurgică şi de construcţii.

De asemenea ţării precum Franţa, SUA, unele state germane vor depune eforturi în vederea industrializării.

Creşterea producţiei este însoţită de creşterea vânzărilor pentru realizarea profitului, astfel folosirea maşinilor a permis obţinerea unor cantităţii mai mari de produse la un preţ mai mic. Scăderea preţurilor este însoţită de creşterea numărului de cumpărători. Cererea de producţie pe piaţă a crescut, iar drept urmare se accentuează şi concurenţa.

Revoluţia industrială este însoţită şi de revoluţia transporturilor, astfel s-a extins construcţia şoselelor, au  apărut primele căii ferate şi primele vapoare.

Fabrica în care lucrau sute apoi mii de muncitorii va devenii simbolul capitalismului. Fabricile au fost înfiinţate în cadrul oraşelor care dispuneau de mana de lucru, băncii, pieţe, reţea de şoşele şi căi ferate.

Revoluţia industrială a schimbat caracterul economiilor din ţările dezvoltate, ea a modificat locul şi rolul omului în cadrul procesului de producţie. Centrul de greutate al activităţilor economice se va deplasa de la sat la oraş

Statele moderne : revoluție și emancipare națională

Congresul de la Viena

- Destrămarea imperiului napoleonian a pus problema reorganizării politico-teritoriale europene. În acest sens în anul 1814 este organizat Congresul international de la Viena. Rezultatul negocierilor s-a concretizat în “Actul final

-se prevedea   Izolarea Franţei, sunt restaurate dinastiile înlăturate în timpul revoluţie şi în timpul lui Napoleon,  se recunoştea existenţa confederaţiei germane,  fostele provincii unite (Olanda) împreuna cu Belgia formează Regatul ţărilor de jos, Peninsula italică rămâne divizată în zece state, Polonia este împărţită între Rusia, Austria şi Prusia

- Pentru a feri noua configuraţie teritorială, în anul 1815 la Paris ţarul Alexandru I, împăratul Austriei Francisc I, şi regele Prusiei Friedrich Wilhelm al III-le vor forma Sfânta alianţă care avea drept obiective menţinerea statu-quo-ului ( situaţia frontierelor stabilite la un moment dat) stabilit la Viena

Statele moderne pe continentul European

-în a doua jumătate a secolului al XIX-lea s-au format state noi în Europa

-prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei și al Țării Românești, în anul 1859 se realizează România

-Italia modernă s-a format prin acțiunile de unificare conduse de regale Sardiniei și Piemontului, Victor Emanuel al II-lea, de prim-ministrul Camillo Cavour și de revoluționarul italian Giuseppe Garibaldi

-spațiul german a fost unificat în urma a trei războaie, desfășurate începând din anul 1864 de Regatul Prusiei, condus de regele Wilhelm I și de cancelarul Otto von Bismarck

1848 în Europa

-în anul 1848, o mare parte dintre popoarele europene s-au revoltat, nemulțumite de hotărârile Congresului de la Viena și a politicii Sfântei Alianțe

-revoluția a izbucnit la Paris și a cuprins centrul, sudul și sudestul Europei

-în Franța, monarhia a fost înlăturată, iar revoluționarii au preluat conducerea țării și au proclamat republica, este ales presedinte Louis Napoleon Bonaparte

-în statele germane, locuitorii acestora doreau instaurarea regimului politic constituțional și unificarea Germaniei, însă a eșuat

-în Italia deși au obținut unele succese locale, revoluționarii italieni nu au reușit să realizeze unificarea Italiei, iar revoluția a fost înfrântă

-Imperiul Habsburgic, austriecii, ungurii, cehii, românii, au luptat atât pentru reforme politice cât și pentru emancipare națională. Revoluția a fost reprimată prin acțiunile contrarevoluționare austriece și rusești

-În spațiul românesc, revoluția pașoptistă a avut atât cauze politice cât și naționale sau sociale

-printre conducătorii acesteia s-au numărat Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri în Moldova, Avram Iancu în Transilvania, respectiv Nicolae Bălcescu, Ion și Dimitrie Brătianu în Țara Românească.

-revoluționarii au urmărit reforme liberale, împroprietărirea țăranilor, înlăturarea privilegiilor, consolidarea autonomiei, în Transilvania românii doreau drepturi politice, sociale, religioase și naționale

-a fost înfrântă de trupele străine rusești, otomane, austriece

Epoca victoriană. La Belle Epoque

- perioada domniei reginei Victoria a Marii Britanii (1837-1901) este cunoscută în istorie cu numele de epoca victoriană

-pe plan internațional s-au evitat conflictelor militare majore între statele europene și prin imperialism colonial. Marea Britanie stăpânea cel mai mare imperiu colonial din lume

- până la sfârșitul secolului al XIX-lea, Europa a dominat lumea în toate domeniile: politic, militar, economic, cultural, în jurul anului

1900, au început să se afirme Japonia și Statele Unite ale Americii

- s-au înregistrat progrese importante în modul de viață al oamenilor; au crescut preocupările pentru confortul urban, asigurarea sănătății s-au construit rețele de canalizare,s-a introdus iluminatul public, au fost amenajate mari bulevarde, etc

- au fost adoptate legi privind asigurările sociale, durata și condițiile de

muncă, interzicerea muncii copiilor, Muncitorii s-au organizat în sindicate

- femeile au început să lucreze în  industria textilă, administrație,educație, au devenit cunoscute în literature, și știință, doreau să obțină drepturi egale cu ale bărbaților

- în a doua jumătate al XIX-lea a avut loc a doua revoluție industrial; folosirea unor surse noi de energie: electricitatea, gazele naturale, petrolul, noi invenții becul electric, automobilul, telefonul, aparatul de fotografiat, cinematograful

- La Belle Époque,  numele face referire la atmosfera de pace și de bunăstare, s-a caracterizat prin înflorirea culturii și a știnței