Marile
alianţe politico-militare în lume
-începutul
secolului al XX‑lea a fost marcat de lupta de constituire
a noi zone coloniale și de dominație, precum și de exacerbare a sentimentului
national
Alianța
Puterile Centrale s-a constituit
-în 1882, din Germania,
Austro‑Ungaria și Italia, s-a înființat Tripla
Alianță sau Puterile Centrale, avea inițial scop defensiv, fiind prevăzută
pentru cazul în care Franța ar fi atacat unul dintre membri, iar ceilalți ar fi
trebuit să intervină și să declare război Franței
-Antanta s‑a
constituit progresiv, între 1891 și 1907, din Franța, Regatul Unit și Rusia.
-În 1883, în
condițiile deteriorării relațiilor cu Rusia, România a aderat la Puterile
Centrale.Alianța cu caracter defensiv a rămas secretă celei mai mari părți a
clasei politice și a opiniei publice românești.
Primul război modial 1914-1918
Cauze
-politico-militare:
formarea blocurilor politico-militare (Tripla Alianţă şi Antanta), lupta pentru
reîmpărţirea lumii între marile puteri, dorinţa Germaniei de a deţine mai multe
colonii, crizele politico-militare de la începutul sec.
XX -Balcani, nordul Africii, creşterea cheltuielilor militare
-economico-sociale:
existenţa colonialismului ce urmarea acapararea de noi resurse economice şi
umane
-tehnico-ştiintifice:
dinamita, grenada, sârma ghimpată, tunul
Asasinatul de la
Sarajevo, a prinţului moştenitor al imperiului Autro-ungar de către un tânar
sârb va constituia pretextul războiului. Cu acordul Germaniei pe data de 28
iulie 1914, Austro-Ungaria declară război Serbiei. Conflictul local va deveni
unul european şi apoi mondial prin implicarea sistemelor de alianţe
politico-militare şi anume Tripla Alianţă iar la polul opus Antanta.
Războiul s-a
desfăşurat pe două fronturi principale frontul de Vest (pe teritoriul Belgiei
şi Franţei) şi frontul de Est ( pe teritoriul Prusiei, Rusiei), fronturi
secundare au fost în România, Italia, Africa, Asia, Oceanul Pacific.
Anul 1914
-Germania
încalcă neutralitatea Belgiei, pătrunde în Franţa din nord-est, iar la 5-12
septembrie în Bătalia de la Marna francezii opresc înaintarea germanilor
-la vest se
declanşează “Campania surprizelor”, Franţa este atacată prin Belgia din partea
de nord
-în est Rusia
intră în război alături de Antanta, declanşează ofensiva în Prusia orientală
unde sunt învinşi
-în Balcani,
Serbia învinge şi respinge atacurile austro-ungare
Anul 1915
-războiul de
mişcare este înlocuit cu cel de poziţie
-se introduce
modul de luptă în tranşee săpate în pământ protejate de ţărusi şi sârmă
ghimpată. Pentru protejarea soldaţiilor s-au generalizat casca de fier, masca
de gaze, uniforme de camuflaj. Sunt introduce noi tipuri de arme: grenada,
mitraliera, obuzele de artilerie grea
-în est Germania
iasă victorioasă în Galiţia, Rusia se retrage
-în toamnă
armatele germane, austro-ungară şi bulgară încep ofensiva împotriva Serbiei
care capitulează
-Italia intră în
război (Antanta), Bulgaria(Puterile centrale)
Anul 1916
-alternează
războiul de mişcare cu cel de poziţie
- în vest
francezii declanşează ofensiva la Verdun obţinând victorii însemnate
-în Vest germani
au declanşat cea mai mare bătălie a războiului, batălia de la Somme în care se
folosesc 47 de tancuri
-în est ruşi
declanşează o mare ofensivă, germani se retrag
-România intră
în război, pierde două termini din teritoriu, iar regale, armata, guvernul se
retrag în Moldova
Anul 1917
-anul marilor
cotiturii în desfăşurare războiului
-Germania
declanşează războiul submarin total, însă vor suferii pierderii marii provocate
de către aliaţii
-Intrarea SUA în
război a avut o importanţă majoră în plan economic şi moral
-Tot în acest an
în Rusia are loc revoluţia bolşevică iar ţarul abdică.
-Au loc profunde
crize morale pe fronturi şi în spatele lor, s-au înregistrat revolte,
fraternizării între inamicii, criza a fost reprimată prin formarea unor guverne
autoritare.
Anul 1918
-în est Rusia a
semnat pacea separate cu Puterile central
-România rămasă
izolată este nevoită de semneze şi ea o pace separată
-În vest SUA
porneşte ofensiva de râul Marna
-rând pe rând
aliaţii Germaniei capitulează
-pe 11 noiembrie
Germania capitulează, iar războiul se termină
Revoluţia industrială şi
războiul. Noul armament şi victimele lui
Lupta pe uscat
-pe uscat, lupta
s‑a bazat pe marea diversitate și
capacitate distructivă a armelor; puștile de infanterie, mitralierele,
artileria cu țeava ghintuită, tunurile și mecanismele hidraulice de recul,
zigzagul tranșeelor și sârma ghimpată, în atac, foarte eficientă au fost
grenada de mână și obuzele cu putere mare de explozie, care au amplificat
dramatic efectul distrugător al artileriei
- războiul
de tranșee a condus la apariția cazematelor de beton
-tancurile,
introduse în 1916, prin capacitatea lor
de a trece peste diferite obstacole, au transformat tactica de război din luptă
de tranșee în război de mișcare.
Lupta pe și sub
apă
-cuirasate, vase
de război de mare tonaj, înarmate cu artilerie grea,
Lupta în aer
-avioanele au
fost folosite pentru comunicare și misiuni de recunoaștere.
-mai târziu, au
început să fie echipate cu mitraliere și bombe de mici dimensiuni,
-armata germană
a introdus zepelinul
Viaţa în
tranşee şi frontul de acasă
-viața
soldaților din zona frontului ;operațiunile militare, derularea luptelor și
timpul pentru odihnă sau recreere. Condițiile de viață din tranșee (prima
linie) erau aspre, soldații trebuind să înfrunte frigul, mizeria,
foametea,moartea. Bolile erau omniprezente, o mare parte a soldaților fiind
bolnavi
-alimentele erau
sub formă de conserve sau preparate în bucătării de campanie și distribuite
soldaților direct în tranșee.ocazinal primeau pachete de la familie
-moralul lor era
afectat de bombardamente și tirul artileriei, de strigătele muribunde ale
camarazilor răniți, de cadavrele alături de care trebuiau să mănânce sau să
doarmă
-viața celor rămași acasă era la
fel de grea. Tineri, copii, femei și bătrâni, precum și cei care
din motive diverse erau declarați
inapți pentru a lupta în tranșee,
-în uzine și fabrici, pe câmp sau
în birouri, bărbații trimiși pe front au fost înlocuiți de femei și muncitori
străini
Participarea României la primul război
mondial
– Consiliul de Coroana de la
Sinaia (21 iulie 1914)hotăreşte neutralitatea României
– pe 4 august 1916,România
semnează la Bucureşti tratatul cu ANTANTA
–14 august 1916-Romania declară
război Austro-Ungariei
– pe frontul din sudul
României,trupele germane-bulgare au declanşat o puternică ofensivă
,concretizată prin batălia de la Turtucaia(1-6 sep 1916), pierdută de romani.
–La sfărsitul anului capitala
este ocupata de trupele germane şi două treimi din teritoriul ţării.
– regele,guvernul si parlamentul
se retrag la Iaşi, în Moldova începe refacerea armatei române cu sprijin francez
– Bătaliile de la
Maraşti,Maraseşti şi Oituz(iulie-august 1917), ofensivă declanşată de romani a
avut rolul de a opri înaintarea trupelor germane care aveau în plan ocuparea
Moldovei..
-la sfârsitul anului 1917 izolată
în faţa Puterilor Centrale ,
-în
noiembrie 1918, România a reintrat în război, sfârșitul acestuia găsind țara de
partea învingătorilor
Tratatele de
pace. Noua hartă a Europei
-între 1919-1920
are loc Conferinţa de pace de la Paris în cadrul căreia sunt semnate tratatele
de paci cu statele învinse; Germania (Versailles), Austria (Saint Germanin),
Ungaria (Trianon)
- au apărut
divergenţe între foştii aliaţi: Franţa dorea să obţină granţi împotriva unui
eventuale agresiuni din partea Germaniei, Anglia nu dorea o preponderenţă a
Franţei pe continent, Italia dorea teritoriile promise( Albania, Dalmaţia,
sudul Asiei Mici)
-SUA devine
arbitru, la baza negocierilor stau cele 14 puncte ale preşedintelui Wilson
-lucrările
conferinţei sunt conduse de către Consiliul celor patru mari format din reprezentaţii
SUA, Angliei, Franţei, Italiei
-Rusia nu a fost
acceptată în cadrul lucrărilor
-s-a constituit
Societatea (Liga) Naţiunilor care avea scopul de a prevenii un nou conflict
-tratatele au
fixat noi graniţe în Europa, apar noi state naţionale Romania, Polonia,
Austria, Ungaria, Turcia, precum şi state federative Cehoslovacia
- se afirma
principiul autodeterminări şi sunt recunoscute minorităţile naţionale
-Germania a fost
considerate responsabilă pentru război; pierde 8800 km2 şi 8 milioane de locuitori,
este obligată să plătească reparaţii de război, armata este redusă la 100.000,
serviciul militar obligatoriul este desfiinţat
-rivalităţile
între mari aliaţi au rămas nesoluţionate din cauza reparaţilor şi a
frontierelor, apar astfel statele revizioniste Germania, Italia, Austria,
Ungaria, Japonia
Viaţa cotidiană: organizarea oraşelor, lumea rurală, invenţiile şi viaţa
casnică, divertismentul, sănătatea oamenilor, cultura
-după Primul
Război Mondial, creșterea economică și, în special, dezvoltarea sectorului
industrial şi al serviciilor care au generat o creştere explozivă a populaţiei
orașelor, însoțită de elemente de sistematizare urbană
- arhitectura
orașelor s‑a schimbat, s-a folosit betonul armat,
oțelul și sticla, s‑au construit locuințe mai mari, clădiri
industriale,
bănci, magazine, hoteluri, teatre și cinematografe, stadioane.
-Străzile largi,
gările, teatrele, parcurile, fântânile și piețele au sporit utilitatea și
frumusețea așezărilor urbane.
- tehnicii modern
mașina de cusut, bicicleta, frigiderul, masele plastice, fibrele sintetice, a
produs mari schimbări
-apa curentă , gazele și
electricitatea au sporit confortul și igiena caselor de locuit
- transportul public s‑a
îmbunătățit prin apariția tramvaielor și a troleibuzelor
-cea mai spectaculoasă evoluție a
avut‑o în epocă automobilul
-s‑a extins
folosirea telefonului şi a radioului, a apărut televiziunea
-progresul
științific a dus la ameliorarea stării de sănătate, progresele în diagnosticare
și lupta
împotriva
bolilor
-reducerea zilei
de muncă și plata concediului au produs o explozie a bucuriei de a trăi, se dezvoltă
manifestărilor sportive de masă (curse de ciclism, meciuri de box sau fotbal),
a teatrului de revistă, la apariția unor noi genuri muzicale, precum jazzul și dezvoltarea
turismului
-cinematograful
a devenit o atracție pentru toate categoriile sociale.
-în perioada
interbelică, femeile au continuat emanciparea începută încă din secolul trecut.
Legislația adoptată a deschis accesul femeilor la viața politică, prin
adoptarea dreptuluila vot (în țări precum: Regatul Unit, Germania, Olanda şi
SUA), la educația înaltă și la toată gama de profesii
Femeia
în viaţa publică
-în
jurul anului 1880, feminismul a devenit o mișcare militant
-mișcarea
sufragetelor, structură militantă activă în Statele Unite și în Anglia, care‑și
propunea eliminarea inechităților sociale și obținerea unor schimbări juridice
și politice concrete.
-în anii Marii
Crize, s‑a produs o deplasare dinspre problema
obținerii de drepturi egale înspre cea a protecției sociale a femeilor
-înainte de
Primul Război Mondial, munca femeilor se limita la ocupațiile casnice, la cele
mai puțin complicate din agricultură și meșteșuguri
-în primul războiului femeile au
contribuit în domeniul industrial
-și în plan
politic au avut loc schimbări, femeile obținând dreptul la vot în majoritatea
țărilor dezvoltate (1918 – Anglia și 1920 – SUA).
Cinematograful – artă şi industrie
-au apărut
primele studiouri cinematografice, primele aparate de proiecție cinematografică
și primele aparate de filmat
-în 1927 a
apărut primul film sonor (Cântărețul de jazz), în anul 1929 a
apărut prima pelicule color și Premiile
Oscar
- deoarece
Primul Război Mondial a încetinit dezvoltarea cinematografiei europene,
Hollywood (SUA) a devenit centrul cinematografiei din întreaga lume. Pe continent, reprezentative erau producțiile
cinematografice ale
Germaniei și
Rusiei. În această perioadă, a luat naştere şi filmul indian
Crize economice
Criza
economică de după Primul Război Mondial (1918 – 1924)
-anii de după
Primul Război Mondial până în 1924 au fost marcați de criză economică, SUA și Japonia erau principalele beneficiare
ale războiului, Europa era cea mai afectată
- industria a
fost afectată : fabrici și uzine distruse, producție aflată în proces de
trecere de la producția destinată războiului la cea de pace, șomaj accentuat,
mari datorii. Agricultura ruinată de război făcea cu greu față concurenţei
produselor similare provenite din Statele Unite, Canada şi Argentina.
Transporturile şi telecomunicaţiile erau și ele afectate de distrugerile din
timpul războiului
- toate monedele
europene fiind devalorizate în raport cu dolarul American
- au apărut
tensiunilor sociale (greve și demonstrații), favorizată de dezvoltarea mișcării
sindicale și de răspândirea ideilor comuniste
Marea Criză
(1929 – 1933)
- a fost cea mai
îndelungată și mai severă criză economică prin care a trecut societatea
occidentală industrializată, afectând întreaga lume, cu excepţia URSS
- Cauza
principală a crizei a fost prăbușirea Bursei de valori din New York
- s-a manifestat
prin prăbușirea producției industriale (automobile, cauciuc), ruinarea
agriculturii, scăderea salariilor, falimentul băncilor, șomaj, creșterea
prețurilor
- în unele ţări,
criza s‑a prelungit până în 1935 sau chiar 1939,
odată cu începutul celui de‑al Doilea Război
Mondial, la a cărui declanşare a contribuit
Regimuri democratice, regimuri
totalitare
Regimuri
democratice
Cracteristici:
principiul separației puterilor în stat, alternarea la guvernare pe baza
votului universal, drepturi și libertăți(libertatea presei, cuvântului,
persoanei, religioasă etc.), pluralism politic.
-în primii ani
după război, economia europeană a resimţit distrugerile provocate de război şi
de prăbuşirea economică a Germaniei,
-după război
lumea s-a confruntat cu o criză de subproducţie (insuficienţa produselor
agricole şi industriale)
-neafectată de
război SUA a putut să se dezvolte devenind prima putere economică
-Marea Britaniei
fiind cel mai întins imperiu colonial a putut face face crizei economice
-Franţa a reuşit
să se restabilească datorită resurselor coloniale
-treptat
situaţia s-a îmbunătăţit s-a înregistrat o creştere economică, a crescut
producţia de bunuri industriale, agricole şi a serviciilor
-creşterea
producţiei a depăşit puterea de cumpărare a pieţei (supraproducţie) a dus
apariţia marii crize economice (1929-1933), evenimentul care a declanşat criza
a fost căderea bursei din New York, în această perioada numeroase întreprinderi
dau faliment, creşte rata şomajului, scade nivelul de trai, ieşirea din criza
s-a realizat prin intervenţia statului în cadrul economiilor naţionale, cel mai
important program de refacere economică New Deal a lui Roosevelt
-lărgirea şi
consolidarea drepturilor cetăţenilor a deschis accesul unor noi segmente ale
populaţiei la viaţa politică, femeile obţin dreptul la vot: Marea Britanie
1918-1928, Germania 1938, SUA 1920
Regimuri
totalitare
Caracteristici,
puterea este deţinută şi exercitată în mod absolut de o singură persoană sau un
grup de persoane, lipsa pluralismului politic - nu există principiul separaţiei
puterilor în stat, cultul conducătorului unic, cenzura, partidul unic,foloseşte mijloacele de
represiune cum ar fi poliţia politică, încălcare drepturilor şi libertăţiilor
a) Fascismul
După război
Italia înregistrase pierderi enorme, şi scade nivelul de trai. Pretenţile
teritoriale ale Italiei nu au fost acceptate în totalitate în cadrul
taratatelor de pace. Naţionalişti critică regimul politic liberal.
Partidul
fascist, întemeiat şi condus de Benito Musolini, a atras de partea s-a foşti
combataţi, marii proprietari de pământ, industriaşi, intelectuali. Puterea este
preluată în urma unui marş împotriva capitalei în 1922.
Corporatismul
preconiza o societate organizată din grupuri profesionale (corporaţi),
alcătuite din reprezentaţi muncitorimii şi ai patronilor acestora. Pe plan
politic, Parlamentul înlocuit cu instituţie a delegaţilor corporaţilor, i-a
naştere statul corporatist, care asigura prosperitate. În realitate statul
fascist încalca drepturile omului.
b) Nazismul
Ideologia
nazistă a fost expusă în lucarea Mein Kampf, scrisă de liderul Partidului
Naţional-Socialist Adolf Hitler. La baza teroriei naziste de afla
naţionalismul, rasismul, antiseministul.
Hitler arata ca
sistemul democratic este vinovat pentru probeleme economice şi sociale ale
Germaniei. Singura soluţie era dictarura unui singur partid. Hitler urmărea
crearea unui imperiu (Reich).
Rasismul
promovat de Hitler justifica politica de expansiune, în cautatea spaţiului
vital.
În urma
alegerilor din 1932, Hitler devine cancelar, şi instaurează dictatura, toate
partidele sunt scoase în afara legii, mişcarea sindicală este distrusă, îşi
elimină toţi adversari politici. Principalii colaboratori ai lui Hitler, Rudolf
Hess, Hermann Georing, Heinrich Himmler, ocupă funcţii în state.
Un rol important
în cadrul statului l-au avut SS (grupuri de protecţie), poliţia SD (poliţia
interenă a partidului), poliţia politică (Gestapo). Propaganda condusă de
Goebbeles a convins populaţia de legimitatea regimului nazist. Politica externă
expansionistă şi cea internă de încalcare a drepturilot omului, va duce la
izbucnirea celui de al doilea război mondial.
c) Comunismul
În
februarie-martie 1917, a izbucnit o revoluţie, ţarul abdică şi a fost instituit
un guvern provizoriu. La 25 octombrie/7 noiembrie 1917 a fost instuit un guvern
bolsevic codus de Lenin, a fost adoptată o nouă Constituţie.
În 1922 s-a
format URSS care grupa un număr de republici comuniste, în teorie toate erau
egale, însă Rusia era cea mai importantă.
Ideologie, are
la baza marxismul, care promovează o nouă societate care avea la baza
proletariatul, era desfinţată proprietatea privată.
După moartea lui
Lenin (1924), la conducerea statului comunism vine Iosif Stalin. Organizează
teroarea cu ajutorul NKVD-ului, elimină opozanţi, iar biserica era atacată.
Stalin dorea
transformare URSS într-un stat puternic şi modern cu ajutorul planificărilor,
colectivizărilor şi industralizării. În agricultură are loc colectivizarea în
mod forţat şi sunt infinţate colhozurile. În industrie are loc industrializarea
şi sunt realizare planurile cincinale, s-au întegistat astfel progrese în
domeniul energie, metalurgiei, construcţilor de maşini, însă progresele nu au
fost pe măsura asteptărilor lui Stalin.
În primi ani
după revoluţie a înflorit cultura, se reduce analfabetismul, se intoduce cultul
personalităţii.
Un model democratic - SUA
-constituția
americană, adoptată în anul 1787și valabilă până în present, i s-au adăugat 27
de amendamente
-statele Unite
ale Americii sunt organizate ca republică federativă de tip prezidențial,
președintele american având puteri sporite
- puterea
executivă,este deținută de președinte, cea legislativă de parlament, numit
Congres, iar justiția este gestionată de Curtea Supremă
- preşedintele
este ales prin vot universal de un colegiu electoral pentru un mandat de patru
ani,
este şef al statului și şef al puterii
executive, comandant suprem al armatei, şef al diplomaţiei, promulgă legi și
își exercită dreptul de veto
- Congresul
bicameral este compus din Senat şi Camera Reprezentanţilor
- Curtea Supremă
de Justiţie, compusă din judecători numiţi pe viaţă de preşedinte, exercită
puterea judecătorească
Relaţiile internaţionale. Agresiunea statelor totalitare
-Italia a
devenit un stat revizionist datorită nemulţumirilor teritoriale
-la începutul
anilor 30 Japonia s-a lansat într-o politică de agresiune şi expansiune
împotriva Chinei
-pentru a evita
izbucnirea unor noi război a fost creată Societatea Naţiunilor (1920)
-la pactul
Briand-Kellog (1928) au aderat mai multe naţiuni şi a avut scopul evităţii
izbucnirii războielor
-1931 Japonia a
invadat Manciuria şi s-a retras din Societatea Naţiunilor
-Italia a
cucerit Etiopia (1935-136)
-pentru a se
apăra de politica revizionistă, România, Iugoslavia, Cehoslovacia au înfiinţat
Mica Înţălegere (1921), iar mai apoi Înţelegerea Balcanică între România,
Iugoslavia, Grecia, Turcia (1934)
-Germania a
rămas principala putere revizionistă, considerată vinovată de război şi nu a
fost acceptată iniţial în Liga Naţiunilor
-Rusia este
izolată şi ea din cauza regimului comunist şi este ostilă noului statuqou
european
-tratatul de la
Rapallo (1922), între Germania şi Rusia, soldaţii germani sunt instruiţii pe
teritoriul rus
-1925 tratatul
franco-german de la Locarno, prin care se recunoşteau frontierele Belgiei,
Marea Britanie şi Italia urmau să granteze respectarea tratatului
-instaurarea
nazismului (1933) a urmat de o serie de încălcări a tratatului de la Versailles
şi Locarno, este reintrodus serviciul militar(1935), remilitarea zonei renane
(1936)
-Italia s-a
apropriat de Germania, în 1936 se formează Axa Berlin-Roma, iar prin alinaţa cu
Japonia (1936-1397) se formează Axa Tokyo-Berlin-Roma
-Marea Britanie
şi Franţa s-au multumit cu simple condamnări verbale ale acţiunilor Germaniei
-încurajată de
atitudinea de conciliatorism a Angliei şi Franţei, Germania a anexat Austria
(1938), a alipit zona sudetă din acordul de la Munchen (la graniţă cu Cehoslovacia)
-dezmebrarea
Cehoslovaciei în 1939, Cehia a fost anexată de către Germania, Slovacia devine
independentă, Anglia şi Franţa renunţă la politica de conciliatorism şi a
încercat să blocheze expansiunea germană oferind garanţii Poloniei, României,
Turciei
-1939 tratatul
Ribbentrop-Molotov prin care se delimitau sferele de influenţe ale Germaniei şi
URSS
-la 1 septembrie
1939 prin agresiunea germană asupra Poloniei izbucneşte cel de al doilea război
mondial
Al doilea război mondial
Cauzele
războiului
-politica de
revansă a Germaniei după înfrângerea din primul razboi mondial, concretizată în
intenția lui Hitler de a făuri al treilea Reich pentru dominația în Europa și în lume, ocuparea teritoriilor pierdute din stânga Rinului (1936), anexează Austria (1938) și Cehoslovacia (1938-1939)
Forțele
participante
-puterile Axei:
Germania, Italia, Japonia, Coaliția Națiunilor Unite (1941 - 1942): SUA, Marea
Britanie, URSS
Fronturi:
-Europa, Africa,
SE Asiei, M. Mediterană, O. Atlantic, O. Pacific
Desfăşurarea războiului:
Anul 1939
-1 sept. Planul
Alb - Germania atacă şi cucereşte Polonia
-tactica
Războiului fulger
-septembrie 1939 - mai 1940
Războiul ciudat
Anul 1940
-aprilie
Germania ocupă Danemarca şi Norvegia, în mai Germania ocupă Belgia, Olanda şi
Luxemburg
-22 iunie Planul
galben - Germania ocupă Franţa
- în sept. - mai
1941 op. Leul de mare - bătălia pt. Anglia primul eşec al Germaniei
-în oct.
Italia atacă Grecia
Anul 1941
-lupte în N
Africii: italienii şi germanii împotriva englezilor
-în aprilie
germanii invadează Iugoslavia
-în 22 iunie op. Barbarrosa atacarea URSS
- în iulie
Japonia ocupă Indochina
-în 7 dec.
Atacul japonez de la Pearl Harbour SUA intră în război
- Japonia
cucereşte Asia SE- războiul devine mondial
Anii 1942- 1943
-în mai - oct.
Japonia pierde bătălii în Pacific
-victoria
engleză de la El Alamein
-noi. 1942 op.
Torch - debarcarea anglo - americană în Africa N
-august 1942-februarie 1943 bătălia
Stalingradului ofensiva rusă
-1943
operaţiunile Voinicul şi Avalanşa - debarcarea aliaţilor în Sicilia şi Italia
continentală
-Anii 1944 –
1945
-Germanii pierd
bătălia Atlanticului
-6 iunie 1944
op. Overlord debarcarea trupelor aliate în Normandia
-Armata roşie
îşi eliberează teritoriul şi înaintează spre Germania
-8 mai 1945
Germania capitulează
- 6 - 9 august
bombardamentele americane atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, 2 sept. Japonia
capitulează.
Situaţia în
teritoriile ocupate: regim de represiune, teroare, exploatare economică, rasele
inferioare primesc soluţia finală, holocaustul = șase milioane victime,
rezistenţa antifascistă: guverne în exil, acţiuni ale partizanilor
Urmările
războiului: peste 50.000.000 de decedaţi, imense pagube materiale, victimele
lagărelor de exterminare (Auschwitz, Dachau, Treblinka, şa), Europa de est -
regimuri comuniste, 26 iunie 1945 formarea ONU
Noile mijloace de distrugere
în masă
Războiul aerian
-inovații: podul
aerian prin care se realizau transporturi prioritare de provizii, echipamente
și personal, și bombardamentele strategice asupra localităților
-armamentul antiaerian
progrese: radarul și artileria sol‑aer
Războiul naval
-progerese:
portavioanele și submarinele
Războiul
terestru
-progrese: tancul
a progresat prin creșterea vitezei, a blindajului și a puterii de foc, tunurile
antitanc,minele și armele antitanc de infanterie cu rază scurtă de acțiune,
mitraliere, pistoale‑mitralieră, iar spre sfârșitul
războiului cu puști de asalt
Viaţa pe front şi în frontul
de acasă
-mărturii ale
participanților la lupte, jurnale, scrisori, fotografii, filme etc. care
conturează o imagine
sumbră a vieții
pe front
-mitralierele,
tunurile, gloanțele, durerea și moartea erau o realitate cotidiană pentru
soldatul de pe front
-în perioadele
de acalmie, soldații scriau scrisori sau jurnale și inventau diferite metode de
a se distra și de a uita
de ororile
războiului: jucau fotbal, cricket sau hochei pe iarbă
-au existat cca
2 milioane de femei surori medicale sau piloţi de avioane sanitare, femei care
le duceau soldaţilor mâncarea pe front între două atacuri, interceptau
convorbiri şi ordine, interpretau fotografiile trimise de trupele în
recunoaştere sau aveau rolul de agenţi secreţi
-acasă toate
resursele erau direcționate spre linia frontului, îmbrăcămintea, hrana și alte
produse de primă necessitate au fost restricționate și raţionalizate
-au existat
bombardamente care au provocat pagube mari
-în zonele de
ocupație, populația civilă a fost supusă la numeroase atrocități. Milioane de
evrei, polonezi, ucraineni, belaruşi şi ruşi au fost ucişi în mod sistematic de
nazişti şi de colaboratorii lor
Holocaustul
Holocaust, cuvântul
original grecesc (holókauston) este o traducere a termenului
ebraic olah, care înseamnă „ardere de tot”, în sec XX defineşte cea mai mare crimă împotriva
umanităţii declanşată de germani şi aliaţii acestora.
Genocid, crimă
comisă cu intenția de a distruge un grup uman.
Ghetou cartier al unui oraș în care
erau constrânși să trăiască evreii din unele țări.
Categorii de victime: evreii,
opozanţi politici, oameni care se împotriveau regimului lor pe motive
ideologice, romi ;germani care prezentau un handicap mental sau fizic, soldaţi
slavi capturaţi în război, dizidenţi religioşi (Martorii lui Iehova etc.)
Cronologie
-1933-Hitler
si Partidul Nazist ajung la putere in Germania
1933-construirea
primului lagar de concentrare la DACHAU
1935-LEGILE
DE LA NUREMBERG (EVREILOR LI SE RETRAGE CETĂŢENIA GERMANĂ)
1938-”NOAPTEA
DE CRISTAL”, 200 SINAGOGI DISTRUSE, 100 EVREI UCISI , 30 000 EVREI TRIMIŞI
ÎN LAGĂRE
1939-1941-CONSTRUIREA
DE GHETOURI ÎN POLONIA
20
ian. 1942- CONFERINŢA DE LA WANNSEE- “ SOLUŢIA FINALĂ”
1942-1945-MASACRE
LA AUSCHWITZ, CHELMNO, TREBLINKA, MAIDANEK LAGARE DE CONCENTRARE:
BERGEN-BELSEN, DACHAU, MAUTHAUSEN,RAVENSBRUCK, FLOSSENBERG
Solutia finală; prin împuşcare, în
cadrul lagarelor de concentrare şi exterminare, experimentele medicale.
Lagărele constituiau destinația
finală pentru evreii deportați din întrega Europă. Victimele erau
transportate în vagoane de marfă.
Pe drum, din cauza lipsei de
alimente, apă și de îngrijiri medicale, numeroși oameni mureau.
La sosire, avea loc trierea: cei
sănătoși erau obligați să muncească până când mureau de epuizare, de
boală sau de foame.
Cei care nu mai puteau munci erau
uciși în camerele de gazare.
Morții erau arși în crematorii.
În unele lagăre deținuții erau
supuși unor experiențe medicale inumane.
Circa 6 milioane
de evrei (1,5 milioane fiind copii) au fost nimiciți de naziști în timpul celui
de-al doilea război mondial.
Reconstrucţie
şi modele ale dezvoltării economice
-după război
economia a trebuit să își reface obiectivele economice distruse în ramuri
precum electricitate, metalurgie, petrochimie, transporturi, agricultură,
revenirea la producția de bunuri pentru timp de pace, relansarea comerțului,
etc
- economia vest‑europeană
s‑a refăcut cu sprijin financiar, material
și economic American exemplu Planul Marshall, - statele din Europa Centrală și
de Est intrate la sfârșitul războiului în sfera de influență sovietică, URSS
au refuzat acest ajutor
- de la
începutul anilor ´50 și până în 1973, economia mondială s-a dezvoltat rapid,
s-a dezvoltat electronică, energia nucleară și informatică,ex electrocasnice,
mase plastice, televizoare, cauciuc, detergenți, în industria computerelor
-cercetarea
ştiinţifică, publicitatea, expansiunea mass‑media,
telecomunicaţiile și informatica au reprezentat principalele forţe motrice ale
acestei creşteri economice
-ca urmare a
creșterii interdependenței dintre economiile statelor lumii (globalizarea
economică), tot în această perioadă au apărut și marile companii multinaționale
- după cel de‑al
Doilea Război Mondial, s‑au afirmat două modele de dezvoltare
economică: modelul bazat pe economia de piață, specific statelor
industrializate precum SUA, Canada, Japonia sau celor din vestul Europei, și
modelul dirijist, centralizat, specific statelor comuniste
- bazate mai
ales pe producția industrială, economiile statelor democratice au generat o
prosperitate și un consum nemaiîntâlnite, specifice așa-numitei societăți de
consum, această prosperitate a fost însoțită
de schimbări în sistemul educațional, dezvoltarea sistemului de sănătate,
creșterea rolului culturii de masă (radio și televiziune), preocuparea pentru
petrecerea timpului liber
- în statele
comuniste, viața oamenilor – atât cea publică, cât și cea privată – a fost
puternic marcată de controlul statului. S-au adăugat o serie de neajunsuri și
lipsuri precum: lipsa bunurilor de consum, frigul din case, îngrădirea
drepturilor și libertăților
Declaraţia Universală a Drepturilor omului
- după război o
parte dintre statele lumii au constituit Organizația Națiunilor Unite (ONU),
unul dintre principalele sale scopuri fiind promovarea și încurajarea
respectului pentru drepturile omului și libertățile fundamentale
- Adunarea
Generală a ONU a adoptat și proclamat Declarația universală a drepturilor
omului la 10 decembrie
1948
- declarația a
devenit în timp document de referință pentru statele care doresc respectarea
drepturilor omului
-exemple de
drepturi: dreptul la viață, libertatea și securitatea persoanei, dreptul la
azil, cetățenie, alegeri, dreptul la proprietate, asigurări sociale, muncă,
dreptul de a înființa sindicate, etc
Protestul tinerei generaţii
- mișcarea hippy
a contestat societatea americană de consum și valorile sale tradiționale,
precum și implicarea în războaiele din Coreea și Vietnam, adepții mișcării
hippy doreau să schimbe lucrurile fără violență, prin armonie, iubire și
toleranță
- în Europa
Occidentală, mișcarea hippy a cuprins mai ales mediile studentesti
- militau pentru
drepturile minorităților și împotriva oricăror discriminări bazate pe
diferențe de rasă
-ca forme de
exprimare, foloseau protestele anti-război tipice pentru anii ´60 – ´70, teatrul stradal și festivalurile de muzică
rock exemplu Woodstock
Războiul rece
Războiul Rece (1947-1991) a fost o
confruntare deschisă, nonmilitară (deşi a cauzat cursa înarmării) şi limitată,
care s-a dezvoltat după Al Doilea Război Mondial între două grupuri de
state care aveau ideologii şi sisteme politice diametral opuse. Într-un grup se
aflau URSS şi aliaţii ei, cărora li se mai spunea şi Blocul răsăritean.
Celălalt grup cuprindea SUA şi aliaţii lor, numiţi şi Blocul occidental.
Cauzele Războiului Rece
-accentuarea divergenţelor dintre
S.U.A. şi U.R.S.S. după al doilea război mondial
-diferenţele de sistem politic,
economic şi social între cei doi rivali
-fiecare parte dorea să-şi impună
sistemul, într-o zonă cât mai vastă şi să-şi întindă influenţa politică,
economică, militară
-puterile occidentale erau
nemulţumite de politica sovietică de ocupare a Europei răsăritene
La nivel militar-politic a fost o
confruntare între NATO (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord) şi Pactul
de la Varşovia. La nivel economic, a fost o confruntare între capitalism şi
socialism. La nivel ideologico-politic a fost o confruntare între democraţiile
liberale occidentale (aşa-numita "lume liberă,"
"societatea deschisă") şi regimurile comuniste
totalitare(aşa-numita "societatea închisă").
Crize ale Războiului rece: Criza
Berlinului (1948), Războiul din Coreea (1950-1953), Criza
din Cuba (1962), Războiul din Vietnam, Războiul din Afganistan
Războiul rece ia sfârșit în 1991 odată cu destrămarea
URSS
Uniunea
Europeană
-este
rezultatul unui proces de integrare a statelor europene într‑un ansamblu
coerent politic, economic, juridic, cultural
-realizarea
unității europene a fost văzută ca soluție atât pentru realizarea reconcilierii
istorice între marile puteri occidentale, cât și pentru evitarea pericolului
declanşării unui nou război nimicitor
-în
anul 1950, ministrul de externe francez Robert Schuman a propus o apropiere
franco‑germană
în plan economic, prin punerea în comun a două resurse esențiale, cărbunele și
oțelul, un an mai târziu, a Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului
(CECO)
-organizaţia
şi‑a
început activitatea în 1952, fiind constituită din șase țări membre: Franţa, Republica
Federală Germania, Italia, Belgia, Olanda şi Luxemburg
-integrarea
europeană a continuat cu ideea creării unei pieţe comune, astfel că, în anul
1957, s‑au
semnat la
Roma
două tratate care prevedeau crearea Comunităţii Economice Europene (CEE) şi a Comunităţii
Europene a Energiei Atomice (Euroatom)
-cel
mai important tratat semnat la nivel european în procesul de integrare a fost
Tratatul de la Maastricht (1992), care a adăugat unității economice pe cea
politică
-În
timp, acestui proces de integrare i s‑au alăturat tot mai multe state, astăzi
Uniunea Europeană reunind 27 de state.
Lumea
contemporană
-după al Doilea Război Mondial, a luat naştere o nouă
ordine globală în care rolul primordial l‑au avut două
superputeri – Statele Unite ale Americii şi Uniunea Sovietică
-restul statelor lumii a fost
atras în jocul de putere al celor două și, timp de câteva decenii în timpul
războiului rece
- Rusia , statul succesor al
acesteia, pierzându‑și poziția de mare putere mondială, în
timp ce SUA și‑a consolidat statutul de lider mondial,
statut menținut până în anul 2001
- supremația economică este
disputată la nivel mondial de mai multe state ale lumii, cele mai puternice
economii fiind cele ale SUA, Uniunii Europene și Japoniei
-contribuind la prosperitatea generală
și la reducerea sărăciei în lume, fenomenul globalizării prezintă și o serie de dezavantaje precum:
generalizarea unor modele care determină diminuarea diversității și sărăcirea
valorilor culturale şi naţionale, creşterea inegalităţilor pe plan intern şi
extern, degradarea mediului înconjurător, răspândirea rapidă a unor epidemii
etc
Societatea informaţională
-îşi are începuturile în anii
1956 – 1957, când, pe fondul unei dezvoltări explozive a economiei SUA,
angajații aflați în posturi tehnice, administrative și funcţionăreşti i-au
depășit pentru prima dată sub aspect numeric pe angajații
implicați în producerea de bunuri
-evoluțiile societăţii
informaţionale generează noi comportamente ale oamenilor şi grupurilor umane,
prin modificarea modului lor de a gândi, de a învăţa, de a lucra, de a
interacționa
Noile
forme de divertisment – jocurile şi tehnologia. Consecinţe
-primele jocuri
au fost create și dezvoltate pentru a fi folosite de specialiști în domeniu pe
computer EDSAC
-anul 1947 a marcat apariția
celui mai vechi joc pe calculator, o simulare de rachete creată de Thomas T.
Goldsmith Jr. şi de Estle Ray Mann
-în anii 1950 – 1960, au apărut
și alte jocuri precum X și 0, Tennis For Two, Spacewar
-anii ’70 au adus
pe piață jocurile Arcade
-în anii 2000 de jocurile în
rețea prin intermediul calculatoarelor, apoi de cele online prin console
-evoluţia și progresul
tehnologiilor informaţionale au determinat intrarea într‑o
nouă eră a jocurilor de calculator
Terorismul
-este considerat,
în general, o tactică de luptă bazată pe violență, sabotaj sau amenințare,
executate împotriva unui stat, a unei organizații, a unei categorii sociale sau
împotriva unui grup de persoane, urmărind ca entitatea vizată să acționeze în
conformitate cu dorințele teroriștilor
- se folosesc atacurile armate,
cu mașini sau substanțe letale împotriva unor mari aglomerări urbane, detonarea
unor bombe în centre financiare și comerciale de mare importanță regională și
națională, luări de ostatici în vederea obținerii de fonduri prin răscumpărare,
acte de terorism prin sacrificiu
Migraţii
în lumea contemporană
-este fenomenul
de deplasare voluntară sau forţată a unor indivizi sau populaţii dintr‑o
ţară în alta sau dintr‑o regiune în alta
-cauzele de natură economico‑profesională,din
motive politice – impactul războaielor, modificări de granițe sau persecuții
generate de convingerile lor politice, aflate în contradicție cu ale
autorităților, cauze naturale precum cutremure, inundații sau schimbări de
mediu, cauze etnice, care determină migrația celor vizați de persecuții rasiale
sau etnice, intoleranță religioasă și discriminări de orice fel
Comentarii
Trimiteți un comentariu