Clasa VII

Ideologii politice

Liberalismul

- susţinea că toți oamenii sunt egali în drepturi, libertatea de opinie, libertate personală

-Susține economie de piaţă :preţul produselor se stabileşte în funcție de cerere și ofertă

-Pluripartidism( existenta mai multor partide politice)

-Economia privată permite progresul economic și bunăstare, statul trebuie să fie doar arbitru(sa stabilească regulile) nu și jucător

Monarhismul radical

-refuzau orice compromis cu principiile și instituţiile ale revoluției și se pronunţau pentru un regim monarhic absolutist, susţinut de nobilime şi de Biserică

-Puterea absolutista:regele deține întreaga putere în stat, societatea este condusă de nobilime și biserica, combăteau atât republica cât și monarhia constituţională

Statele democratice

-SUA Alegerile se desfăşurau pe baza votului universal. Forma de guvernământ. Republica, puterea legislativa aparţinea parlamentului, este respectat “principiul separaţiei puterilor in stat”.

Modelul parlamentar englez

-Alegerile:vot cenzitar (în funcție de avere). Parlament bicameral: Camera Lorzilor şi Camera Comunelor

-Forma de guvernământ Monarhia constitutional, Regim democratic: Pluripartidism,alegeri libere.

Secolul XIX este secolul naţiunilor: secolul în care se afirmă statele naţionale: se unifica Germania, Italia, popoarele din cadrul imperiilor încep lupta de eliberare și cucerire  independenţei: cehii, slovacii, slovenii,croaţii, românii, sârbii, bulgri

Urmările revoluției franceze

Revoluţia franceză a transformat radical societatea, se afirmă principiul suvernităţi naţionale puterea o deţinea naţiunea, regale fiind doar un reprezentat al ei, acesta trebuia să fie răspunzător în faţa Adunării naţionale (for legislativ). Se abolesc privilegiile, societatea devine egală, au fost proclamate o serie de drepturi şi libertăţi (dreptul de a se opune despotismului, dreptul la proprietate privată, libertatea persoanei, a conştiinţei, a presei)

Revoluţia agrară

În sec XIX, agricultura continua să deţină cel mai important loc în economie, aceasta era practicată cu ajutorul utilajelor şi uneltelor tradiţionale.

Extinderea capitalismului în sec XIX-lea a fost însoţită de transformări şi în acest sector, acestea s-au realizat neuniform şi lent decât în alte sectoare.

Factorii care au stimulat aceste transformări: explozia demografică, creşterea preturilor, dezvoltarea industriei, extinderea transporturilor.

Proprietatea feudală se transformă în proprietate capitalistă.

Revoluţia agrară se realizează pe căii diferite

·         Anglia domeniul feudal a fost transformat în ferme, a căror produse erau comercializate pe piaţă. Locul ţărnilor a fost luat de arendaşi( persoană care lua în folosinţă un teren în schimbul unei sume de bani, mici fermieri sau lucrători salariaţii

·         Franţa, pământul nobililor a fost trecut în proprietatea ţăranilor şi a burgheziei

·         SUA prin reforme a fost asigurat accesul neîngrădit la pământ al tuturor fermierilor

Tot în această perioadă, economişti, agronomi, mari proprietari de pământ au urmărit creşterea producţiei prin crearea păşunilor artificiale, extinderea culturii plantelor furajere, introducerea sau extinderea unor noi culturi de exemplu cânepă, in, cartofii

Progresele realizate în domeniul mecanicii au făcut posibilă inventarea maşinilor agricole care au uşurat munca oamenilor de exemplu maşina de egrenat bumbacul( separarea seminţelor de fire), secerătorile mecanice, producerea îngrăşămintelor chimice.

Agricultura europeană a continuat să existe în formele tradiţionale, totuşi în anumite zone elementele noi tulburau ordinea existent şi anunţau progresul de exemplu specializarea producţiei care interesa metropola de ceai, indigo, etc.

Revoluţia industrială

În sec. XIX-lea activitatea industrial a devenit cel mai important sector în economia marilor state.

Revoluţia industrială reprezintă procesul istoric prin care manufacturile (în care diversele operaţii sunt executate manual), cu fabricile unde operaţiile sunt executate cu ajutorul maşinilor cu abur iar muncitorii devin muncitorii industriali.

Ceea mai importantă invenţie din această perioadă a fost maşina cu aburii inventată de James Watt în 1765, această maşină avea un motor care producea forţa motorică prin consumul de cărbuni şi apă.

Ţara în care au fost întrunite toate premisele revoluţiei industrial a fost Anglia, această a devenit atelierul lumii, şi şi-a asigurat superioritatea economică asupra celorlalte ţări. Noile maşinii sunt folosite în industria textilă, exploatările miniere, industria siderurgică şi de construcţii.

De asemenea ţării precum Franţa, SUA, unele state germane vor depune eforturi în vederea industrializării.

Creşterea producţiei este însoţită de creşterea vânzărilor pentru realizarea profitului, astfel folosirea maşinilor a permis obţinerea unor cantităţii mai mari de produse la un preţ mai mic. Scăderea preţurilor este însoţită de creşterea numărului de cumpărători. Cererea de producţie pe piaţă a crescut, iar drept urmare se accentuează şi concurenţa.

Revoluţia industrială este însoţită şi de revoluţia transporturilor, astfel s-a extins construcţia şoselelor, au  apărut primele căii ferate şi primele vapoare.

Fabrica în care lucrau sute apoi mii de muncitorii va devenii simbolul capitalismului. Fabricile au fost înfiinţate în cadrul oraşelor care dispuneau de mana de lucru, băncii, pieţe, reţea de şoşele şi căi ferate.

Revoluţia industrială a schimbat caracterul economiilor din ţările dezvoltate, ea a modificat locul şi rolul omului în cadrul procesului de producţie. Centrul de greutate al activităţilor economice se va deplasa de la sat la oraş.

Oraş şi sat – spaţiu al dezvoltării sociale

Ø  Evoluţia demografică a fost principalul element care a dus la transformările economico sociale din secolul al XIX – lea;

Ø  Cauzele evoluţiei demografice:

o   Suprapopularea, ce a dus la emigrarea unui număr mare de ţărani, meşteşugari

o   Creşterea populaţiei industriale.

Ø  Criza agrară din 1820 a condus la scăderea preţurilor produselor agricole şi în acelaşi timp la reducerea consumului;

Ø  Alimentul de bază – pâinea – este înlocuit cu cartoful;

Ø  Mecanizarea agriculturii a condus la nemulţumirile muncitorilor specializaţi şi la apariţia sindicatelor care au început să apere interesele muncitorilor (primul sindicat a fost în Lancashire);

Ø  Astfel au apărut şi grevele  pentru a-şi arăta nemulţumirile;

Ø  Industrializarea a condus la extinderea urbanizării şi la transformarea oraşelor în zone separate, astfel:

o   Zona rezidenţială, unde locuiau burghezii (deţinătorii de capital şi fabrici)

o   Zona comercială

o   Zona industrială, unde locuiau muncitorii, fiind la periferia oraşului, zonele industriale fiind mizere şi utilităţile insuficiente.

Ø  Datorită situaţiei precare – şomajul începea să crească alarmant – unii gânditori au elaborat concepţii despre socialism;

Ø  Karl Marx şi Friederich Engels susţineau înlocuirea societăţii capitaliste cu una proletară, numind-o comunistă (toate lucrurile să fie la comun).

Congresul de la Viena

Destrămarea imperiului napoleonian a pus problema reorganizării politico-teritoriale europene. În acest sens în anul 1814 este organizat Congresul international de la Viena. Rezultatul negocierilor s-a concretizat în “Actul final” adoptat în 1815 şi semnat de reprezentaţii Angliei, Rusiei, Austriei, Prusiei, Franţei, Suediei şi Portugaliei.

Prevederile congresului de la Viena

·         Izolarea Franţei şi împiedicarea răspândirii ideilor revoluţiei franceze

·         Se consacră principiul legitimităţii conform căruia în Europa sunt restaurate dinastiile înlăturate în timpul revoluţie şi în timpul lui Napoleon

·         Se recunoştea existenţa confederaţiei germane

·         Fostele provincii unite (Olanda) împreuna cu Belgia formează Regatul ţărilor de jos

·         Peninsula italică rămâne divizată în zece state

·         Polonia este împărţită între Rusia, Austria şi Prusia

Prin toate aceste hotărârii, Congresul de la Viena a căutat să impună dominaţia marilor puterii învingătoare asupra Europei, respectând principiul european ( principiul de organizare a relaţiilor internaţionale conform căruia printr-un sistem de alianţe trebuia împiedicarea expansiunea teritorială sau preponderenţa politică a unei mari puteri în dauna statelor vecine)

Prevederile Actului final erau în contradicţie cu aspiraţiile antiabsolutiste şi cu dorinţa de independenţă a unor naţiunii.

Pentru a feri noua configuraţie teritorială, în anul 1815 la Paris ţarul Alexandru I, împăratul Austriei Francisc I, şi regele Prusiei Friedrich Wilhelm al III-le vor forma Sfânta alianţă care avea drept obiective menţinerea statu-quo-ului ( situaţia frontierelor stabilite la un moment dat) stabilit la Viena

Românii în contextul raporturilor internaţionale în  sud-estul Europei

Cauze

Evoluţia societăţii româneşti în prima jumătate a sec al XIX-lea a fost influenţată de raportul de forţe din sud-estul Europei. Ţările române s-au aflat la confluenţa intereselor Austriei, Rusiei şi Imperiului otoman. Au depus eforturi susţinute pentru menţinerea autonomiei şi identităţii statale.

Revoluția din 1821

Revoluția lui Tudor Vladimirescu a avut ca rezultat înlăturarea domniilor fanariote din Moldova şi Ţara Românească şi revenirea la domniile pământene.

 Problema Orientală

Constă în decăderea Imperiului Otoman, slăbirea autorităţii sultanului

Afectează popoarelor subjugate, teritoriile lor devenind teatre de război. Pierderi teritoriale de către I.Otoman şi preluarea lor de către Austria şi Rusia.

În anul 1829 prin Tratatul de la Adrianopol se instaurarea protectoratului rusesc în Ţările române care duce la slăbirea suzeranităţii turceşti asupra Principatelor, desfiinţarea monopolului turcesc asupra comerţului→deschiderea spre Occident

Regulamentele organice

Reglementări moderne: principiul separării puterilor în stat, reorganizarea sistemul financiar prin desfiinţarea vămilor interne, introducerea impozitului unic şi a bugetului, înfiinţarea de şcolii, organizarea armatei, constituirea corpului de avocaţi ai procuraturii. Reglementări conservatoare: întăreau puterea marii boierimi, păstrau sistemul de privilegii existent, intensificau dependenţa ţăranilor.

Dominația habsburgică

Transilvania era principat autonom, Banatul era încorporat Ungariei, Bucovina era alipită Galiţiei. Ca provincii de graniţă aveau o bună organizare militară

Regimul politic era absolutist se caracteriza prin asuprirea naţională:. Românii erau nesocotiţi ca naţiune, fiind consideraţi toleraţi erau lipsiţi de drepturi şi libertăţi, religia ortodoxă era marginalizată. Se va declanșa o lupa pentru emancipare naționala sub formă de memorii adresate Curţii de la Viena pentru a obține drepturi și libertăți.

Revoluţia de la 1848 în Europa

În Europa apar noi ideologii şi curente politice: naţionalismul, liberalismul, socialismul, care promovează formarea statelor naţionale, drepturi şi libertăţi etc.

Cauze

Cauze naționale autonomie mai largă, eliberarea de sub stăpânire străină, realizarea unităţii naţionale

Cauze politice regimuri democratice, drepturi şi libertăţi cetăţeneşti,  constituţii liberale

Cauze economice şi sociale: desfiinţarea privilegiilor feudale, desfiinţarea servituţii personale, înlăturarea legilor ce îngrădesc economia, împroprietărirea ţăranilor, condiţii de muncă mai bune pentru muncitori

Revoluția în Franța

Principala cauză a revoluţiei a fost una politică, izbucnește la Paris. Regele Ludovic Philip abdică. Se organizează un guvern provizoriu condus de Louis Blanc / se înfiinţează Atelierelor naţionale / se introduce votul universal pentru bărbaţi / iunie 1848 a avut loc insurecţia din Paris între muncitori şi guvernul provizoriu /proclamarea celei de a doua republici /  decembrie 1848 au loc alegeri în urma cărora este ales preşedinte prinţul Louis Napoleon Bonaparte.

Urmării decembrie 1852 acesta instaurează al II-lea imperiu luându-şi numele de Napoleon al III-lea. Revoluţia de la 1848 din Franţa a deschis calea înfăptuirii unor reforme de care  întreaga Europă avea nevoie

Revoluția din statele germane

Scopul revoluţie era lichidarea fărâmiţării politice, unificarea Germaniei şi instituirea unei republici burgheze. Revoluţia germana a suferit înfrângeri, în primul rând, din cauza fărâmiţări politice a Germaniei, și lipsei unei acțiuni convergente a  forţelor revoluționare.

Revoluția în imperiul habsburgic

Scopul principal a fost lichidarea acestui imperiu multinaţional, emanciparea popoarelor subjugate: ungurilor, polonezilor, sârbilor, cehilor, slovacilor, românilor, italienilor și obținerea independenței. Revoluţiile și mişcările revoluționare ale popoarelor aflate sub dominație  austriacă au zdruncinat edificiul imperiului. Și în Austria s-a declanşat  revoluţie, care urmarea suprimarea  sistemului absolutist şi instaurarea  unui regim consţitutional-liberal.

Statele naţionale

Comunitate etnică omogena care locuieşte în limitele unui teritoriu precizat geografic,care se

defineşte prin conştiinţa identităţii sale, mai exact printr-o istorie comună aceleaşi obiective

politice, economice şi culturale

Unificarea Italiei

-s-a realizat în jurul Piemontului printr-o acţiune militară şi diplomatică

-principalul obstacol a fost imp habsburgic care stăpânea Lombardia şi Veneţia

-Camilo Cavour prim-ministrul Piemontului a încheiat în 1859 un tratat secret cu Franţa

-Austria este înfrântă iar Piemontul primeşte Lombardia

-1860 "Expediţia celor 1000", condusă de G.Garibaldi eliberează Sicilia şi S Italiei

-1861 Parlamentul italian unificat îl proclama pe Victor Emmanuel al II-lea regele Italiei

-1866 Veneţia şi 1870 St.Papal se unesc cu Italia în urma demersurilor diplomatice

Unificarea Germaniei

La jumătatea sec.XIX, Prusia a cunoscut un progres economic spectaculos, când au apărut numeroase fabrici şi bănci,  s-a dezvoltat reţeaua de căi ferate.

Unificarea Germaniei a fost pregătită de apariţia unei uniuni vamale care grupa statele germane în frunte cu Prusia.

Etapele unificării:

-1864 -război cu Danemarca obţin 3 teritorii

-1866 -război cu Austria, este infrântă şi eliminată din Confederaţia Germană de Nord care s-a

constituit

- cea mai importantă personalitate Otto von Bismarck

-1870 1871-război cu Franţa- este înfântă---regele Prusiei, Wilhelm I, este proclamat impărat al

Imp. German la Versailles, 18 ian 1871

-se formează statul naţional unitar

-pacea cu Franţa: anexează Alsacia şi Lorena

plan economic, Germania a cunoscut o înflorire remarcabilă în cele mai noi tehnologii, a disciplinei şi hărniciei oamenilor. Ea a depăşit Anglia în ceea ce priveşte performanţele industriei, fiind întrecută numai de S.U.A.

 Ştiinţă şi tehnică în secolul XIX

Cercetarea ştiinţifică a deschis noi orizonturi în fizica, chimie, matematică, medicină, fiecare

descoperire din aceste domenii au modificat condiţiile şi modul de viaţă ale oamenilor

Cauzele progresului tehnic şi ştiinţific

-perioada de stabilitate

-progres economic

-cercetarea ştiintifică din domeniile fizicii, chimiei, biologiei

Principalele descoperiri

- în biologie:teoria evoluţionistă (1859,Charles Darwin în lucrarea "Originea speciilor")

-în medicină:vaccinul împotriva turbarii ( I 885,Louis Pasteur), anestezia

-în tehnică -telefonul (1876-Alexander Graham Bell) -fonograful (1877,Thomas Edison),

telegraful (Samuel Morse)

-aparatul cinematografic (fratii Lumiere,Lois si Auguste -1903)

- în transporturi -motorul cu explozie ,care a stat la baza aparitiei automobilului si avionului

(Rudolf Diesel-1860) -automobilul (1886-Karl Friederich Benz,1896-Henry Ford) -avionul

(189O-Clement Ader) –locomotiva  cu aburi (1910-George Stephenson)

Alte invenţii; masina de cusut, masina de scris, fotografia, dinamita, frigiderul, aspiratorul, radiografia, cimentul, etc

Consecintele progresului tehnic si stiintific

-Îmbunatăţirea stilului de viaţă

-Explozie demografică datorată creşterii speranţei medii de viaţă

-Dezvoltarea oraşelor şi a industriei

Artă şi societate

Cauzele dezvoltării culturii în secolele XIX-XX

-învăţământul public gratuit

-libertatea de exprimare, specifică democraţiei

Curente culturale

-romantismul(apărut în a prima jumatate a secolului XIX , susţinea întoarcerea la tradiţii şi

reînvierea trecutului istoric)

-realismul (apărut în a doua jumatate a secolului XlX, susţinea redarea realităţii vremurilor în

artă)

-în pictură:impresionismul; expresionismul

-în arhitectura:stilul baroc, Art Nouveau

Reprezentanţi

- Romatism:literatură Victor Hugo, Mihai Eminescu, muzica (Giuseppe Verdi, Richard

Wagner), pictură (Eugene Delacroix, Nicolae Grigorescu)

- realism; literatura (Stendhal, Jules Veme,Ion Luca Caragiale, Lev Tolstoi), picture Gustave Courbet, Jean-Francois Millet

- impressionism; pictură Vincent Van Gogh, Claude Monet

- arhitectură; Antonio Gaudi -inceputurile Art Nouveau

Consecintele dezvoltarii culturii

-creşterea producţiei artistice

-extinderea publicului doritor de cultură

Harta politică a lumii la sfârşitul secolului aI XIX-lea - începutul secolului XX

- După 1870, dezvoltarea marilor state a produs schimbări importate ale loculului şi rolului lor în

economia mondială

- Anglia şi Franţa au fost întrecute de SUA şi Germania

- Japonia se afirmă ca prima putere asiatică       

- în această perioadă se manifestă forme de expansiune colonială

- colonialismul a avut cauze economice (căutarea unor pieţe şi aprovizionare cu materii prime),

sociale( orientarea surplusului demografic) şi politice

- în Africa principalele puteri coloniale erau Marea Britanie şi Franţa care au format un bloc colonial în zona de sud-nord şi vest-est

- Portugalia Belgia, Olanda, Italia, Germania aveau colonii africane

- la începutul sec XX, Africa devine o sursă de materii prime ieftine şi de soldaţi

- în Asia Rusia şi-a extins posesiune în extremul orient

-Franţa stăpânea Indochina, India era perla coroanei britanice

-Japonia era Meiji perioadă de reforme în urma viictorile obţine împotriva Rusiei şi a Chinei a

ocupat nord-vestul chinei(Manciuria), în l9l0 cucereşte Coreea

- SUA se extinde teritorial : cumpăra Louisiana (Franţa), Alaska (Rusia), Florida (Spania),

cuceriri New Mexico, Texas, Califonia, Nevada sau obţinute prin înfrângeri Oregon (Marea

Britania)

-Războiul de secesiune(1861-1866) are ca pretext sclavia negrilor şi opune cele 22 de state din

nord industrializate,urbanizate,bazate pe capitalism industrial-finaciar, munca salariata şi agricultura fermelor, celor 13 state sudiste, conservatoare, slab industrializate ,bazate pe agricultura marilor plantaţii de monocultura lucrate cu sclavi negri. Alegerea ca preşedinte a lui Abraham Lincoln un abolitionist moderat declanşează conflictul în care sudiştii obţin câteva succese datorate superiorităţi de manevră şi a cadrelor militare mai capabile. Pe plan politic prin doctrinele Monroe, Taft si Theodore Roosevelt, se definesc poziţia de exclusivitate a SUA în cele doua Americi, colaborarea intre marile trusturi şi puterea politică.

Alianlele politico-militară

'1873 Alianta celor trei împăraţi 1879 Alianţă dintre Germania şi Austro-Ungaria,1882- alianţa

cu Italia:> Puterile Centrale.

Etapele formării Antantei: '1904 convenţia dintre Franţa şi Rusia; -1907 acordul dintre Franţa şi

Marea Britanie:> Antanta.

Primul război modial 1914-1918

Cauze

-politico-militare: formarea blocurilor politico-militare (Tripla Alianţă şi Antanta), lupta pentru reîmpărţirea lumii între marile puteri, dorinţa Germaniei de a deţine mai multe colonii, crizele politico-militare de la începutul  sec.  XX -Balcani, nordul Africii, creşterea cheltuielilor militare

-economico-sociale: existenţa colonialismului ce urmarea acapararea de noi resurse economice şi umane

-tehnico-ştiintifice: dinamita, grenada, sârma ghimpată, tunul

Asasinatul de la Sarajevo, a prinţului moştenitor al imperiului Autro-ungar de către un tânar sârb va constituia pretextul războiului. Cu acordul Germaniei pe data de 28 iulie 1914, Austro-Ungaria declară război Serbiei. Conflictul local va deveni unul european şi apoi mondial prin implicarea sistemelor de alianţe politico-militare şi anume Tripla Alianţă iar la polul opus Antanta.

Războiul s-a desfăşurat pe două fronturi principale frontul de Vest (pe teritoriul Belgiei şi Franţei) şi frontul de Est ( pe teritoriul Prusiei, Rusiei), fronturi secundare au fost în România, Italia, Africa, Asia, Oceanul Pacific.

Anul 1914

-Germania încalcă neutralitatea Belgiei, pătrunde în Franţa din nord-est, iar la 5-12 septembrie în Bătalia de la Marna francezii opresc înaintarea germanilor

-la vest se declanşează “Campania surprizelor”, Franţa este atacată prin Belgia din partea de nord

-în est Rusia intră în război alături de Antanta, declanşează ofensiva în Prusia orientală unde sunt învinşi

-în Balcani, Serbia învinge şi respinge atacurile austro-ungare

Anul 1915

-războiul de mişcare este înlocuit cu cel de poziţie

-se introduce modul de luptă în tranşee săpate în pământ protejate de ţărusi şi sârmă ghimpată. Pentru protejarea soldaţiilor s-au generalizat casca de fier, masca de gaze, uniforme de camuflaj. Sunt introduce noi tipuri de arme: grenada, mitraliera, obuzele de artilerie grea

-în est Germania iasă victorioasă în Galiţia, Rusia se retrage

-în toamnă armatele germane, austro-ungară şi bulgară încep ofensiva împotriva Serbiei care capitulează

-Italia intră în război (Antanta), Bulgaria(Puterile centrale)

Anul 1916

-alternează războiul de mişcare cu cel de poziţie

- în vest francezii declanşează ofensiva la Verdun obţinând victorii însemnate

-în Vest germani au declanşat cea mai mare bătălie a războiului, batălia de la Somme în care se folosesc 47 de tancuri

-în est ruşi declanşează o mare ofensivă, germani se retrag

-România intră în război, pierde două termini din teritoriu, iar regale, armata, guvernul se retrag în Moldova

Anul 1917

-anul marilor cotiturii în desfăşurare războiului

-Germania declanşează războiul submarin total, însă vor suferii pierderii marii provocate de către aliaţii

-Intrarea SUA în război a avut o importanţă majoră în plan economic şi moral

-Tot în acest an în Rusia are loc revoluţia bolşevică iar ţarul abdică.

-Au loc profunde crize morale pe fronturi şi în spatele lor, s-au înregistrat revolte, fraternizării între inamicii, criza a fost reprimată prin formarea unor guverne autoritare.

Anul 1918

-în est Rusia a semnat pacea separate cu Puterile central

-România rămasă izolată este nevoită de semneze şi ea o pace separată

-În vest SUA porneşte ofensiva de râul Marna

-rând pe rând aliaţii Germaniei capitulează

-pe 11 noiembrie Germania capitulează, iar războiul se termină

 Organizarea posbelică a lumii

-între 1919-1920 are loc Conferinţa de pace de la Paris în cadrul căreia sunt semnate tratatele de paci cu statele învinse; Germania (Versailles), Austria (Saint Germanin), Ungaria (Trianon)

- au apărut divergenţe între foştii aliaţi: Franţa dorea să obţină granţi împotriva unui eventuale agresiuni din partea Germaniei, Anglia nu dorea o preponderenţă a Franţei pe continent, Italia dorea teritoriile promise( Albania, Dalmaţia, sudul Asiei Mici)

-SUA devine arbitru, la baza negocierilor stau cele 14 puncte ale preşedintelui Wilson

-lucrările conferinţei sunt conduse de către Consiliul celor patru mari format din reprezentaţii SUA, Angliei, Franţei, Italiei

-Rusia nu a fost acceptată în cadrul lucrărilor

-s-a constituit Societatea (Liga) Naţiunilor care avea scopul de a prevenii un nou conflict

-tratatele au fixat noi graniţe în Europa, apar noi state naţionale Romania, Polonia, Austria, Ungaria, Turcia, precum şi state federative Cehoslovacia

- se afirma principiul autodeterminări şi sunt recunoscute minorităţile naţionale

-Germania a fost considerate responsabilă pentru război; pierde 8800 km² şi 8 milioane de locuitori, este obligată să plătească reparaţii de război, armata este redusă la 100.000, serviciul militar obligatoriul este desfiinţat

-rivalităţile între mari aliaţi au rămas nesoluţionate din cauza reparaţilor şi a frontierelor, apar astfel statele revizioniste Germania, Italia, Austria, Ungaria, Japonia

Viaţa cotidiană în perioda interbelică

-Marele război a pus sub semnul întrebării toate valorile pe care se întemeiase societatea occidental

-în anii ’20 datorită producţiei în serie, a extinderii serviciilor, vânzărilor pe credit s-au dezvoltat oraşele

-oraşele s-au schimbat pentru a răspunde noilor cerinţe, s-au construit edificii pentru birourile marilor companii, administrative, magazine, cinematografe

-au fost amenajate parcuri, zone de distracţie

-reducerea cheltuielilor pentru alimentaţie de la ¼ din buget faţă de 2/3 a permis amenajarea locuinţelor, cumpărarea unor produse precum radio, friginder, radio, masină de spălat, telefon

-restabilirea păcii a fost însoţită de bucuria de a trăii, au crescut numărul sălilor de spectacol, de dans, cluburilor, staţiunilor de vacanţă

-atmosfera aniilor nebuni a fost animată de muzica jazz

-cinematrograful, mut până în 1927, a devenit o adevărată industrie, au avut succes filmele de comedie cu Charlie Chaplin, de aventuri (Tarzan), desene animate (Mikey Mouse)

-sportul a devenit o industrie ex boxul, fotbalul

-publicitatea, filmul, dansul, cântecele, au devenit o cultură, cultura de masă

Regimuri democratice, regimuri totalitare

Regimuri democratice

Cracteristici: principiul separației puterilor în stat, alternarea la guvernare pe baza votului universal, drepturi și libertăți(libertatea presei, cuvântului, persoanei, religioasă etc.), pluralism politic.

-în primii ani după război, economia europeană a resimţit distrugerile provocate de război şi de prăbuşirea economică a Germaniei,

-după război lumea s-a confruntat cu o criză de subproducţie (insuficienţa produselor agricole şi industriale)

-neafectată de război SUA a putut să se dezvolte devenind prima putere economică

-Marea Britaniei fiind cel mai întins imperiu colonial a putut face face crizei economice

-Franţa a reuşit să se restabilească datorită resurselor coloniale

-treptat situaţia s-a îmbunătăţit s-a înregistrat o creştere economică, a crescut producţia de bunuri industriale, agricole şi a serviciilor

-creşterea producţiei a depăşit puterea de cumpărare a pieţei (supraproducţie) a dus apariţia marii crize economice (1929-1933), evenimentul care a declanşat criza a fost căderea bursei din New York, în această perioada numeroase întreprinderi dau faliment, creşte rata şomajului, scade nivelul de trai, ieşirea din criza s-a realizat prin intervenţia statului în cadrul economiilor naţionale, cel mai important program de refacere economică New Deal a lui Roosevelt

-lărgirea şi consolidarea drepturilor cetăţenilor a deschis accesul unor noi segmente ale populaţiei la viaţa politică, femeile obţin dreptul la vot: Marea Britanie 1918-1928, Germania 1938, SUA 1920

Regimuri totalitare

Caracteristici, puterea este deţinută şi exercitată în mod absolut de o singură persoană sau un grup de persoane, lipsa pluralismului politic - nu există principiul separaţiei puterilor în stat, cultul conducătorului unic, cenzura,  partidul unic,foloseşte mijloacele de represiune cum ar fi poliţia politică, încălcare drepturilor şi libertăţiilor

a)      Fascismul

După război Italia înregistrase pierderi enorme, şi scade nivelul de trai. Pretenţile teritoriale ale Italiei nu au fost acceptate în totalitate în cadrul taratatelor de pace. Naţionalişti critică regimul politic liberal.

Partidul fascist, întemeiat şi condus de Benito Musolini, a atras de partea s-a foşti combataţi, marii proprietari de pământ, industriaşi, intelectuali. Puterea este preluată în urma unui marş împotriva capitalei în 1922.

Corporatismul preconiza o societate organizată din grupuri profesionale (corporaţi), alcătuite din reprezentaţi muncitorimii şi ai patronilor acestora. Pe plan politic, Parlamentul înlocuit cu instituţie a delegaţilor corporaţilor, i-a naştere statul corporatist, care asigura prosperitate. În realitate statul fascist încalca drepturile omului.

b)      Nazismul

Ideologia nazistă a fost expusă în lucarea Mein Kampf, scrisă de liderul Partidului Naţional-Socialist Adolf Hitler. La baza teroriei naziste de afla naţionalismul, rasismul, antiseministul.

Hitler arata ca sistemul democratic este vinovat pentru probeleme economice şi sociale ale Germaniei. Singura soluţie era dictarura unui singur partid. Hitler urmărea crearea unui imperiu (Reich).

Rasismul promovat de Hitler justifica politica de expansiune, în cautatea spaţiului vital.

În urma alegerilor din 1932, Hitler devine cancelar, şi instaurează dictatura, toate partidele sunt scoase în afara legii, mişcarea sindicală este distrusă, îşi elimină toţi adversari politici. Principalii colaboratori ai lui Hitler, Rudolf Hess, Hermann Georing, Heinrich Himmler, ocupă funcţii în state.

Un rol important în cadrul statului l-au avut SS (grupuri de protecţie), poliţia SD (poliţia interenă a partidului), poliţia politică (Gestapo). Propaganda condusă de Goebbeles a convins populaţia de legimitatea regimului nazist. Politica externă expansionistă şi cea internă de încalcare a drepturilot omului, va duce la izbucnirea celui de al doilea război mondial.

c) Comunismul

În februarie-martie 1917, a izbucnit o revoluţie, ţarul abdică şi a fost instituit un guvern provizoriu. La 25 octombrie/7 noiembrie 1917 a fost instuit un guvern bolsevic codus de Lenin, a fost adoptată o nouă Constituţie.

În 1922 s-a format URSS care grupa un număr de republici comuniste, în teorie toate erau egale, însă Rusia era cea mai importantă.

Ideologie, are la baza marxismul, care promovează o nouă societate care avea la baza proletariatul, era desfinţată propritatea privată.

După moartea lui Lenin (1924), la conducerea statului comunism vine Iosif Stalin. Organizează teroarea cu ajutorul NKVD-ului, elimină opozanţi, iar biserica era atacată.

Stalin dorea transformare URSS într-un stat puternic şi modern cu ajutorul planificărilor, colectivizărilor şi industralizării. În agricultură are loc colectivizarea în mod forţat şi sunt infinţate colhozurile. În industrie are loc industrializarea şi sunt realizare planurile cincinale, s-au întegistat astfel progrese în domeniul energie, metalurgiei, construcţilor de maşini, însă progresele nu au fost pe măsura asteptărilor lui Stalin.

În primi ani după revoluţie a înflorit cultura, se reduce analfabetismul, se intoduce cultul personalităţii.

Evoluţia relaţiilor internaţionale interbelice

-Italia a devenit un stat revizionist datorită nemulţumirilor teritoriale

-la începutul anilor 30 Japonia s-a lansat într-o politică de agresiune şi expansiune împotriva Chinei

-pentru a evita izbucnirea unor noi război a fost creată Societatea Naţiunilor (1920)

-la pactul Briand-Kellog (1928) au aderat mai multe naţiuni şi a avut scopul evităţii izbucnirii războielor

-1931 Japonia a invadat Manciuria şi s-a retras din Societatea Naţiunilor

-Italia a cucerit Etiopia (1935-136)

-pentru a se apăra de politica revizionistă, România, Iugoslavia, Cehoslovacia au înfiinţat Mica Înţălegere (1921), iar mai apoi Înţelegerea Balcanică între România, Iugoslavia, Grecia, Turcia (1934)

-Germania a rămas principala putere revizionistă, considerată vinovată de război şi nu a fost acceptată iniţial în Liga Naţiunilor

-Rusia este izolată şi ea din cauza regimului comunist şi este ostilă noului statuqou european

-tratatul de la Rapallo (1922), între Germania şi Rusia, soldaţii germani sunt instruiţii pe teritoriul rus

-1925 tratatul franco-german de la Locarno, prin care se recunoşteau frontierele Belgiei, Marea Britanie şi Italia urmau să granteze respectarea tratatului

-instaurarea nazismului (1933) a urmat de o serie de încălcări a tratatului de la Versailles şi Locarno, este reintrodus serviciul militar(1935), remilitarea zonei renane (1936)

-Italia s-a apropriat de Germania, în 1936 se formează Axa Berlin-Roma, iar prin alinaţa cu Japonia (1936-1397) se formează Axa Tokyo-Berlin-Roma

-Marea Britanie şi Franţa s-au multumit cu simple condamnări verbale ale acţiunilor Germaniei

-încurajată de atitudinea de conciliatorism a Angliei şi Franţei, Germania a anexat Austria (1938), a alipit zona sudetă din acordul de la Munchen (la graniţă cu Cehoslovacia)

-dezmebrarea Cehoslovaciei în 1939, Cehia a fost anexată de către Germania, Slovacia devine independentă, Anglia şi Franţa renunţă la politica de conciliatorism şi a încercat să blocheze expansiunea germană oferind garanţii Poloniei, României, Turciei

-1939 tratatul Ribbentrop-Molotov prin care se delimitau sferele de influenţe ale Germaniei şi URSS

-la 1 septembrie 1939 prin agresiunea germană asupra Poloniei izbucneşte cel de al doilea război mondial

Al doilea război mondial

Cauzele războiului

-politica de revansa a Germaniei dupa infrangerea din primul razboi mondial, concretizata in intentia lui Hitler de a fauri al treilea Reich pentru dominatia in Europa si in lume, ocuparea teritoriilor pierdute din stanga Rinului (1936), anexeaza Austria (1938) si Cehoslovacia (1938-1939

Forţele participante

-puterile Axei: Germania, Italia, Japonia, Coaliţia Naţiunilor Unite (1941 - 1942): SUA, Marea Britanie, URSS

Fronturi:

-Europa, Africa, SE Asiei, M. Mediterană, O. Atlantic, O. Pacific

Desfăşurarea războiului:

Anul 1939

-1 sept. Planul Alb - Germania atacă şi cucereşte Polonia

-tactica Războiului fulger sept

-1939 - mai 1940 Războiul ciudat

Anul 1940

-aprilie Germania ocupă Danemarca şi Norvegia, în mai Germania ocupă Belgia, Olanda şi Luxemburg

-22 iunie Planul galben - Germania ocupă Franţa

- în sept. - mai 1941 op. Leul de mare - bătălia pt. Anglia primul eşec al Germaniei, în oct. Italia atacă Grecia

Anul 1941

-lupte în N Africii: italienii şi germanii împotriva englezilor

-în aprilie germanii invadează Iugoslavia, în 22 iunie op. Barbarrosa atacarea URSS

- în iulie Japonia ocupă Indochina

-în 7 dec. Atacul japonez de la Pearl Harbour SUA intră în războ

- Japonia cucereşte Asia SE- războiul devine mondial

Anii 1942- 1943

-în mai - oct. Japonia pierde bătălii în Pacific

-victoria engleză de la El Alamein

-noi. 1942 op. Torch - debarcarea anglo - americană în Africa N

-bătălia Stalingradului ofensiva rusă

-1943 operaţiunile Voinicul şi Avalanşa - debarcarea aliaţilor în Sicilia şi Italia continentală

-Anii 1944 – 1945

-Germanii pierd bătălia Atlanticului

-6 iunie 1944 op. Overlord debarcarea aliaţilor în Normandia

-Armata roşie îşi eliberează teritoriul şi înaintează spre Germania

-8 mai 1945 Germania capitulează

- 6 - 9 august bombardamentele americane atomice de la Hiroshima şi Nagasaki, 2 sept. Japonia capitulează.

Situaţia în teritoriile ocupate: regim de represiune, teroare, exploatare economică, rasele inferioare primesc soluţia finală, holocaustul = cinci milioane victime, rezistenţa antifascistă: guverne în exil, acţiuni ale partizanilor

Urmările războiului: peste 50.000.000 de decedaţi, imense pagube materiale, victimele lagărelor de exterminare (Auschwitz, Dachau, Treblinka, şa), Europa de est - regimuri comuniste, 26 iunie 1945 ONU

Holocaustul

Holocaust, cuvântul original grecesc (holókauston) este o traducere a termenului ebraic olah, care înseamnă „ardere de tot”, în sec XX defineşte  cea mai mare crimă împotriva umanităţii declanşată de germani şi aliaţii acestora.

Genocid, crimă comisă cu intenția de a distruge un grup uman.

Ghetou cartier al unui oraș în care erau constrânși să trăiască evreii din unele țări.

Categorii de victime:  evreii, opozanţi politici, oameni care se împotriveau regimului lor pe motive  ideologice, romi ;germani care prezentau un handicap mental sau fizic, soldaţi slavi capturaţi în război, dizidenţi religioşi (Martorii lui Iehova etc.)

Cronologie

-1933-Hitler si Partidul Nazist  ajung la putere in Germania

 1933-construirea primului lagar de concentrare la DACHAU

 1935-LEGILE DE LA NUREMBERG (EVREILOR LI SE  RETRAGE CETĂŢENIA GERMANĂ)

 1938-”NOAPTEA DE CRISTAL”, 200 SINAGOGI DISTRUSE, 100 EVREI UCISI , 30 000 EVREI TRIMIŞI ÎN  LAGĂRE   

 1939-1941-CONSTRUIREA DE GHETOURI  ÎN POLONIA

 20 ian. 1942- CONFERINŢA DE LA WANNSEE- “ SOLUŢIA FINALĂ”

 1942-1945-MASACRE LA   AUSCHWITZ, CHELMNO, TREBLINKA, MAIDANEK  LAGARE DE CONCENTRARE: BERGEN-BELSEN,  DACHAU,  MAUTHAUSEN,                                        RAVENSBRUCK,  FLOSSENBERG

Solutia finală; prin împuşcare, în cadrul lagarelor de concentrare şi exterminare, experimentele medicale.

Lagărele constituiau destinația finală pentru evreii deportați   din întrega Europă. Victimele erau transportate în vagoane de marfă.

Pe drum, din cauza lipsei de alimente, apă și de îngrijiri medicale, numeroși oameni mureau.

La sosire, avea loc trierea: cei sănătoși erau obligați să muncească până când mureau de epuizare, de boală sau de foame.

Cei care nu mai puteau munci erau uciși în camerele de gazare.

Morții erau arși în crematorii.

În unele lagăre deținuții erau supuși unor experiențe    medicale inumane.

Circa 6 milioane de evrei (1,5 milioane fiind copii) au fost nimiciți de naziști în timpul celui de-al doilea război mondial.

Războiul rece

Războiul Rece (1947-1991) a fost o confruntare deschisă, nonmilitară (deşi a cauzat cursa înarmării) şi limitată, care s-a dezvoltat după Al Doilea Război Mondial  între două grupuri de state care aveau ideologii şi sisteme politice diametral opuse. Într-un grup se aflau URSS şi aliaţii ei, cărora li se mai spunea şi Blocul răsăritean.  Celălalt grup cuprindea SUA şi aliaţii lor, numiţi şi Blocul occidental.

Cauzele Războiului Rece

-accentuarea divergenţelor dintre S.U.A. şi U.R.S.S. după al doilea război mondial

-diferenţele de sistem politic, economic şi social între cei doi rivali

-fiecare parte dorea să-şi impună sistemul, într-o zonă cât mai vastă şi să-şi întindă influenţa politică, economică, militară

-puterile occidentale erau nemulţumite de politica sovietică de ocupare a Europei răsăritene

La nivel militar-politic a fost o confruntare între NATO (Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord) şi Pactul de la Varşovia. La nivel economic, a fost o confruntare între capitalism şi socialism. La nivel ideologico-politic a fost o confruntare între democraţiile liberale occidentale  (aşa-numita "lume liberă," "societatea deschisă") şi  regimurile comuniste totalitare(aşa-numita "societatea închisă").

Crize ale Războiului rece:

•Criza Berlinului (1948)

•Războiul din Coreea (1950-1953)

•Criza din Cuba (1962)

•Războiul din Vietnam

•Războiul din Afganistan

SFÂRŞITUL RĂZBOIULUI RECE

întâlnirile bilaterale americano-sovietice la nivel înalt au dus la detensionarea relaţiilor.

1989 – prăbuşirea regimului comunist

1990 – căderea zidului Berlinului şi reunificarea Germaniei

M. Gorbaciov primeşte premiul Nobel pentru Pace

autodizolvarea Tratatului de la Varşovia

1991 – dezagregarea U.R.S.S