Clasa VIII

Mediul şi oamenii

1.      Aşezare geografică

-SE Europei, emisfera nordică

2. Forme de relief; M-tii Carpaţi, Depresiunea Transilvaniei, Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podişul Moldovei

-Apele:Dunărea se varsă în Marea Neagra, care face legatura cu Marea Mediterana (restul Europei), Oltul, Mureş, Siret, Prut, Argeş, Someş, reţeaua hidrografica este dispusa radiar: din centru spre margine

3. Ocupaţii: navigaţia, comerţul , pescuitul agricultura, creşterea cornutelor mari şi mici, viticultura, apicultura, pomicultura, mineritul

Civilizaţii preistorice

Preistoria este cea mai vechie şi mai îndelungată epocă a istorie omenirii. Începe cu apariţia omului pe pământ şi se încheie odată cu apariţia scrisului şi a formării celor mai vechi state (3200-300 î.e.n). Se împarte în două perioade istorice: epoca pietrei şi epoca metalelor.

1. Paleolitic (1 000 000 – 10 000 Î.HR.).

-este cea mai veche si cea mai lunga perioada din istoria omenirii, paleoliticul inferior, paleoliticul mijlociu, paleoliticul superior

-cel mai important proces a fost antropogeneza

- prezenţa omului pe teritoriul României este dovedită de vestigii care provin de la Bugiuleşti (judeţul Vâlcea) şi din peşterile de la Ohaba-Ponor, Cioclovina şi Baia de Fier.

- Tehnica uneltelor cioplirea

-unelte :  unelte şi arme din silex,  piatră, lemn şi os, străpungătoare, răzuitoare, dălţi

-Economia comunităţilor paleolitice se baza pe explorarea naturală a resurselor, culesul, pescuitul şi vânătoarea

-Se presupune că în Transilvania, alături de mamut şi cerb, calul a constituit una din resursele importante de hrană                                 

- în paleolitic omul a produs prin percuţie focul folosit pentru pregătirea hranei dar şi contra frigului şi contra animalelor sălbatice.

- oamenii locuiau în aşezări în aer liber dar şi în peşteri.

- apar primele credinţe religioase şi primele manifestări artistice (picturile rupestre)

- culturi arheologice: cultura de prund

2. Mezoliticul (10.000-7000 î.e.n)

-este perioada de retragere și dispariție a glaciațiunii Würm, precum și a variațiunilor climaterice care au condus și la schimbări ale vegetației și faunei.

-noutatea epocii este crearea de unelte microlitice din silex

-se foloseste arcul şi săgeata, se inventează toporul propriu-zis şi primele mijloace de transport pe apă şi pe uscat; barca şi sania

- se practică un gradinărit primitiv şi se trece treptat la recoltare

-tehnica uneltelor: tehnica uneltelor microlitice;

-unelte: uneltele microlitice din silex şi obsidian;

-ocupaţii: grădinărit primitiv şi recoltare;

-aşezări: în aer liber;

-culturi arheologice: Cultura Schela Cladovei, Cultura Tardenoisianului.

- manifestări artistice: cuina Turcului s-au descoperit cele mai vechi obiecte de artă din zonă: unelte din corn de ren, de cerb, unelte din os. Printre cele mai frumoase piese se numară o falangă de cal salbatic care are ca ornament o siluetă umană schematizată.

3. Neoliticul (7 000 – 3 800 î.Hr.)

- este inventată tehnica şlefuirii şi a perforării

-apare şi metalurgia atestată prin descoperirea de unelte, arme şi obiecte de podoabă din cupru

-ocupaţiile de bază ale oameniilor au fost cultivarea primitive, creşterea animalelor şi a meşteşugurilor casnice: tors, ţesut şi olărit.

-omul devine producator de hrană

Neolitic  timpuriu 7000 – 5000 î.Hr.

Tehnica uneltelor: şlefuirea

Unelte: unelte din silex, piatră,  corn, os şi lut ars, topoare din piatră.

Ocupaţii:  cultivarea plantelor, creşterea animalelor, meşteşuguri casnice.

Aşezări: aşezări mici, neîntărite situate pe terasele joase ale apelor sau chiar pe fundul văilor, locuinţele erau fie de suprafaţă, fie adâncite în pământ şi denotă o locuire de scurtă durată.

Culturi arheologice: Cârcea-Dolj, Baciului-Cluj, Ocna Sibiului, Starčevo-Criş.

Manifestări artistice: ceramică pictată cu alb pe roşu înainte de ardere (Cârcea-Dolj, Gura Baciului), ceramica cu decor incizat în relief, imprimat şi pictat înainte de ardere, figurine feminine şi zoomorfe de lut ars (Starčevo-Criş).

Noliticul mijlociu (5000-3800 î.e.n)

-Tehnica uneltelor: perforarea  şi şlefuirea;

-Unelte: unelte din piatră, os, corn

-obiecte de aramă şi aur; săpăligi, topoare perforate şi şlefuite.

-Ocupaţii:cultivarea plantelor, creşterea animalelor, meşteşuguri casnice

-Aşezări: sate de tip adunat, locuinţe de suprafaţă, apropiate ce denotă o locuire mai îndelungată.

-Culturi arheologice: CulturaVinca-Turdaş, Cultura Dudeşti, Cultura Vădastra, Cultura Boian, Cultura Tisa, Cultura Hamangia.

 Eneolitic (3800-2700 î.e.n)

-Se caracterizează prin folosirea aramei sub formă de cupru nativ sau minereuri de cupru locale

-Pentru prima oară se produc unelte grele de aramă, topoare-dălţi şi topoare-ciocan

Un progres în metalurgia aramei îl reprezintă tehnica turnării în tipare simple sau bivalve

-Apar şi podoabele din aur

- În manifestările artistice, cel mai des reprezentat continuă a fi cultul fecundităţii şi  cultul fertilităţii.

4.Epoca bronzului (2000-1200 î.e.n)           

-În paralel cu metalurgia bronzului, care a determinat un însemnat progres economic, o deosebită importanţă a căpătat şi prelucrarea aurului

-Se practică agricultura primitivă cu aratrul de lemn, cu brăzdar de lemn sau corn.

-Uneltele sunt confecţionate şi din bronz în tehnica topirii şi turnării.

-Aşezările sunt formate din locuinţe mai bine construite la suprafaţa solului, grupate în jurul unor centre întărite cu şanţuri sau valuri de pământ sau piatră alături de bordeie şi colibe.

-Schimbările din viaţa economică au fost reflectate şi în artă, religie şi rituri funerare. Se dezvoltă în special cultul soarelui

-Cele mai importante culturi arheologice au fost: Coţofeni, Glina-Schneckenberg, Periam-Pecica, Tei, Monteorum şi Otomani.

5.Epoca  fierului  (1 200/1 150 î.e.n. – 106 e.n.)

-Cuprinde două mari perioade numite convenţionale :HALLSTATT, LA TÈNE, în care s-a adoptat şi generalizat metalurgia fierului

-În Hallstatt-ul mijlociu apare cultura Basarabi aparţinând geto-dacilor, trăsături; sunt aşezările întărite şi întinse în şesuri, ceramica cu motive noi spiralo-meandrice şi geometrice, dezvoltarea melalurgiei fierului predominând în special armele

-Cea de-a două epocă a fierului La Tène, se caracterizează prin generalizarea metalurgiei fierului, folosirea roţii olarului, folosirea monedei şi emiterea primelor emisiuni monetare proprii.

-Creatorii civilizaţiei fierului în La Tène au fost geto-dacii.

Geto-dacii şi contanctele cu lumea meditereneană

Origine

-Popor indo-european, ramura nord-dunăreană a tracilor.

-Denumiţi “geţi” în izvoarele greceşti; “daci” în izvoarele latine

-formează o unitate etno-lingvistică, fapt dovedit de autorii antici (Herodot, Sallustius,etc)

 

Organizare social-politică

Org. socială: - nobili (tarabostes-izv.greceşti; pileati-izv latine)

                             oameni liberi (comati)

                             sclavi (un număr foarte mic)

Org. politică: triburi şi uniuni de triburi conduse de un basileu (izv greceşti)/ rege (izvlatine) cu reşedinţa într-o aşezare fortificată numită dava

Triburi: buri, costoboci, ratacensi, albocensi, dacii mari, etc.

Dave: Buridava, Sucidava, Piroboridava, Argedava, Apulum, Potaissa, Drobeta, Sarmizegetusa

                     335 î Ch r- campania lui Alexandru Macedon la N Dunării

                     300-292 î. Chr – Dromihete în Muntenia / conflict cu regele macedonean Lisimah

-nume de triburi (costoboci, dacii mari, buridavensi, albocensi, carpi, piefigi, apuli, ratacensi, tyrageţi,etc.)

-nume de dave (Sarmizegetusa Regia, Apulum, Napoca, Drobeta, Potaissa, Porolissum, Germisara, Dierna, Buridava, Sucidava, Capidava, Petrodava, Piroboridava, Cumidava,)

Dezvoltare economică

-metalurgia fierului: arme, unelte agricole, bijuterii din aur şi argint

-roata olarului: ceramică decorată cu motive florale, geometrice şi zoomorfe

-utilizarea monedei: atât emisiuni locale, monede greceşti, romane sau copii  falsificate ale acestora

-proprietate privată ,  apariţia unei nobilimi militare şi religioase

 

Religia

-Caracter politeist, credinţa în nemurire şi în viaţa de după moarte, rit de înmormântare: incineraţia

- Zeităţi: Zalmoxis (zeu suprem al nemuririi), Gebeleizis (zeu al soarelui şi pîmântului), Ares (zeul   războiului), Bendis (zeiţa vânătorii şi a renaşterii naturii)            Cultul lupilor (al cavalerului trac) – al tinerilor războinici

Contactele cu alte popoare

Popoare barbare

-Celţii, în vest (Transilvania) de la care geto-dacii au preluat tehnici metalurgice şi roata olarului – zdrobiţi de Burebista şi alungaţi de către acesta din Europa Centrală

-Sciţii, în est, asimilaţi de autohtoni

 -Alţii: ilirii (Oltenia), tracii sudici (Dobrogea), bastarnii (Moldova)

 Popoare civilizate

-grecii – din sec VII î. Chr sunt întemeiate colonii greceşti pontice (Histria, Tomis, Callatis, Olbia, Odessos, Apollonia, Dyonisopolis,Messsembria, Tyras, etc)

-romanii – din sec I î. Chr ajung la Dunăre şi pe Tisa (prov Moesia şi Pannonia)

Izvoarele istorice

Greceşti

-Herodot- Istorii (sec VI. E.n) prima menţiune a dacilor, -“cei mai viteji şi mai drepţi dintre traci”

- Strabon-Geografia

- Ptolomeu-Geografia

Latine

Caesar- De Bello Gallico

Regalitate şi religie

Burebista (82-44 î.e.n)

a) Unificarea triburilor

- factori interni:- unitate etno-lingviscă,  instituţie religioasă centralizată (mare preot- Deceneu)

- factori externi:  pericolul roman

-centru politic şi religios: Sarmizegetusa Regia

-construieşte un sistem de cetăţi din jurul capitalei: Blidari, Costeşti, Piatra Roşie

b) Campanii militare

-în est 50 î.e.n cucereşte cetătile greceşti de la Marea Neagră

-în vest împotriva celţilor scordisci, taurisci, boi, pe care îi alungă definitiv din Europa Centrală

-49-48 î Chr intervine în războiul civil roman dintre Cezar şi Pompei ca aliat al ultimului care este înfrânt

- 44 î. Chr- Burebista este ucis de basilei, statul dac se divide

De la Burebista la Decebal

-După moartea lui Burebista se menţine o continuitate statală la Sarmizegetusa, regii de aici reuşind în final să reconstituie unitatea regatului geto-dac

-Regi: Deceneu,Comosicus Scorilor, Duras, Diurpaneus (Decebal)

Decebal (87-106 e.n) 

-Reface unitatea regatului care este mai restrâns decât în timpul lui Burebista. Decebal controlează: Transilvania, Banat, Oltenia, centrul şi sudul Moldovei.

-Primele confruntări cu romani în timpul Împăratului Domiţian, în 87 – Gen. Cornelius Fuscus este înfrânt, în 88 -  Gen. Tetius Iulianus obţine victoria de la Tapae, 89 pace cu romani,  Decebal devine rege clientelar al Romei:primeşte bani, maşini de război, instructori militari, renunţă la politica externă

Războiele daco-romane

-Decebal nu respectă prevederile păcii din 89: se aliază cu bastarnii şi roxolanii – inamici ai Romei

Primul război daco-roman 101-102

-armata romană învadează Dacia şi obţine victoria de la Tapae

                                                              

 -102 se încheie pacea  Decebal se obligă să-şi dărâme cetăţile, să cedeze romanilor prizonierii şi  dezertorii, să plătească o despăgubire de război

  -102-105 – Arhitectul roman Apolodor din Damasc construieşte podul de piatră de la Drobeta

Al doilea război daco-roman 150-106

-romanii înaintează spre capitală prin Banat şi V. Oltului, cucereţe Sarmizegetusa, Decebal se sinucide.

-Aug. 106. Printr-un decret imperial este organizată provincia romană DACIA

Integrarea geto-dacilor în lumea romană

Romanizare procesul prin care populaţia autohtonă preia cultura, obiceiurile, tradiţiile, cultura, religia romană, precum şi limba latină.

Factorii romanizarii

1.    Administraţia

Provincie imperială de rang consular (provincie guvernată direct de împărat printr-un guvernator cu titlul de “Legatus Augusti pro Praetore (Daciarum trium)”, capitala este stabilită la Sarmizegetuza Ulpia Traiana

 prov. Dacia cuprinde: Transilvania, Banat, Oltenia, sudul Moldovei

 prov. Moesia Inferior cuprinde: Muntenia, Dobrogea

 Dacii liberi: Crişana-Maramureş, nordul Moldovei

2.    Armata

·         trei legiuni: L. XIII GEMINA; L. V MACEDONICA; L. IV FLAVIA FELIX- formate din cetăţeni romani

3.    Veteranii după efectuarea serviciului militar, veteranii primesc pământ, bani, (eventual cetăţenia) dreptul de a se însura cu localnice, funcţii în ad-ţia locală civilă sau militară.

            4. Coloniştii colonizarea a fost organizată de către statul roman care a colonizat aici locuitori din toate provinciile Imperiului. Coloniştii au întemeiat aşezări rurale de tip: canabae pagus (sate risipite),villa rustica precum şi aşezări urbane de tip:

·         Municipia: Dierna, Porolissum, Tibiscum, Troesmis

·         Coloniae: Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Drobeta, Napoca, Apulum, Potaissa

se manifestă două fenomene religioase:

·         Interpretatio (adoratio) romana-adorarea unor zeităţi dace sub nume latin

·         Sincretism religios- contopirea unor divinităţi asemănătoare dar de origini diferite într-una singură

Majoritatea  lăcaşelor de cult sunt închinate zeilor romani: Jupiter, Iunona, Marte, Venus, Minerva, Diana,etc.

În perioada 271-274, în urma invaziilor popoarelor migratoare, împăratul Aurelian retrage armata şi adminitraţia din propincia Dacia (retragerea aureliană)

Romanitate şi creştinism

1.Romanitatea de la Dunarea de jos

-271-274 are loc retragerea aureliană ,împăratul roman Marcus Aurelius retrage din Dacia armata şi administraţi, graniţa devine linia Dunarii

-Dobrogea a ramas sub stapanire romană, foarte bine organizaţă şi aparată, un bastion al autorităţii romane la nord de Dunare

-autoritatea romană a revenit la nord de Dunare

-în sec. IV-VI d. Hr, sec. IV.- împăratul Constantin cel Mare 306-337: reînflorirea economică a cetăţilor din nordul Dunării, limita extinderii autorităţii romane la nord de Dunare (Brazda lui Novac) s-a construit un pod peste Dunăre  între Oescus(Bulgaria) şi Sucidava(Corabia)

-sec. VI:-împăratului Iustinian 527-565: a refacut fortificatiile de pe linia Dunarii: Lederata, Drobeta, Sucidava, are loc o înviorare a vieţii economice     

2. Crestinismul

a. factorii

-Factorii romanizarii care au raspandit crestinismul; veteranii, coloniîştii, religie crestina raspandita în timpul romanizării

-împaraţi care au persecutat crestinii: Nero, Galeriu, Diocleţian

-împaraţi care au sprijinit răspandirea creştinismului: 313-Constantin cel Mare acorda libertate cultului creştin prin Edictul de la Milano, 392 Teodosie I proclama crestinismul religie de stat

b.Organizarea instituţională. Misionarii creştini

-Sub Iustinian(sec. VI) a început organizarea bisericii creştine, astfel apar primele episcopii:Histria, Tomis, Callatis

-cunoscuţi pentru activitatea creştină: Teotim I, Sf. Ioan Casia

-misionari creştini:Sf. Andrei, Sava Gotul, Ulfilas

-urme arheologice privind răspandirea creştinismului în sec. IV-VI: basilicele din Dobrogea, Callatis obiecte de cult: cruciulite, opaite cuvinte crestine de origine latina:Dumnezeu, crestin, Craciun, duminica

Autohtoni şi migratori. Aşezarea ungurilor în Campia Pannonica

1.      Migratori

-după retragerea aureliana 271/275, peste populaţia daco-romană de la nordul Dunarii s-au perindat valuri de populatii migratoare timp de aproape un mileniu

-migratori sunt: gotii, gepizii, avarii. hunii

-neam germanic: gotii-vizigoti-sec. III-IV, ostrogoti-sec. VI

-neam asiatic: hunii-au format un stat puternic în Pannonia, avarii

-slavii-sec. VI-VII, slavii-sec. VI: Moldova, Câmpia Pannonică şi sec. VII: Transilvania, în

602 s-au stabilit la sud de Dunare-au rupt romanitatea orientală în două parţi; romanitatea nord-dunareană care i-a asimilat pe slavi, romanitatea sud-dunareana care a fost asimilata de slavi

2. Autohtoni

-autohtonii-din Dacia-populaţie rurală cu caracter sedentar

3.Unguri, secui, sasi

-ungurii-popor de origine fino-ugrică din M-tii Altai (Mongolia), s-au stabilit în Pannonia în 896 sub regele Arpad

  -au format un stat puternic

-sec. IX-ungurii întampina în Transilvania rezistenta formatiunilor prestatale romaneşti: voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut

-secuii-origine fino-ugrica, s-au stabilit în zona Mureşului, Tarnavelor, au avut relaţii pasnice cu românii

-sasii-origine germana, au venit din Saxonea şi alte părţi ale Germaniei, au fost colonizaţi de unguri pentru a înviora viaţa economica, s-au stabilit în zona Tarnavelor, Orastiei, Bistritei Nasaud, au construit orase înfloritoare centre economice: Sibiu, Sighisoara, Medias, Brasov.

-pentru apararea granitelor, ungurii au adus odinul cavalerilor-calugari: cavalerii teutoni şi  cavalerii ioaniţi

Formarea poporului român şi a limbii române

Din cauza atacurilor migratorilor germanici, cărora Imperiul Roman ,

slăbit şi dezorganizat, le făcea cu greu faţă, împăratul Aurelian a decis retragerea din Dacia, în perioada 271-274, a armatei şi funcţionarilor romani.

Populaţia daco-romană a rămas însă pe loc, continuându-şi existenţa la nordul Dunării.

După anul 271, daco-romanii au trăit organizaţi în obşti săteşti. Acestea erau formate din mai multe familii, conduse de un jude sau cneaz.

Fiecare familie avea propria gospodărie şi un lot de pământ, apele,

pădurile, păşunile fiind folosite în comun. Timp de mai multe secole, populaţia daco-romană s-a confruntat cu atacurile migratorilor (goţi, huni, gepizi, avari, slavi)

Etnogeneză românească, procesul de formare a poporului român şi a limbii române

Românii sunt urmaşii daco-romanilor, iar limba română este de originea latină, fiind înrudită cu limbile italiană, franceză, spaniolă şi portugheză.

Poporul roman s-a format din populaţia daco-romană, şi valurile popoarelor migratoare, în spaţiul de la nord şi sud de dunăre

Limba latină populară, vorbită de daco-romani, s-a transformat cu timpul în limba română. Aproximativ 160-180 de cuvinte provin din limba dacilor. De la migratori s-au păstrat puţine cuvinte, majoritatea rămase de la slavi.

În secolul al IX-lea, procesul formării poporului român şi a limbii române era deja încheiat. Începuse o nouă epocă istorică:Evul Mediu.

Formaţiuni politice româneşti şi statele vecine

1 Formaţiuni prestatale româneşti

a) formaţiuni prestatale în Transilvania:

-sec IX-atestate de Cronica lui Anonymus; voievodatele lui Gelu, Glad, Menumorut

-sec XI două voievodate mai întinse şi mai puternice voievodatele lui Ahtum şi Gyla

-sec. XI -ungurii încep cucerirea sistematică a Transilvaniei care se încheie în sec. XIII

b) formaţiuni prestatale la sud de Carpaţi:

-1247-Diploma Cavalerilor Ioaniţi atestă: voiedodatele lui Seneslau la stânga Oltului şi a lui Litovoi la dreapta Oltului, cnezatele lui Ioan Farcaş în Oltenia şi Ţara Severinului

c) formaţiuni prestatale a est de Carpati: ţări-Ţara Sipenţiului, Ţara Vrancei, câmpuri-Câmpul lui Dragoş, codrii Codrii Cosminului, Codrii Vlăsiei

d) formaţiuni prestatale în Dobrogea: 943 este atestată stapânirea lui Jupan Dimitrie, în secolul XI atestate stâpanirile lui Satza, Sestlav, Tatos

-în 1230 a fost atestată între Varna şi Mangalia Ţara Cavarnei (nucleul viitorului stat)

2. Statele vecine

-la sud Imp. Bizantin a creat în sec XII în Dobrogea o unitate administrativa thema Paristrion

-la este Cnezatul Haliciului, stat rus foarte puternic

-tătarii au atacat, distrus şi jefuit teritoriul romanesc, iar în sec XIV tătarii şi-au format un stat puternic în nordul Peninsulei. Crimeea, Hanatul Hoardei de Aur-condus de Timur Lenk în 1241 are loc mare invazie mongola

 Transilvania de la voievodat la principat

-în cronica lui Anonymus Gesta Hungarorum” sunt menţionate veoievodatele lui Menumorut (între Ţara Oaşului şi bazinul inferior al Mureşului, lui Glad ( Banat), lui Gelu (Estul Depresiunii Transilvaniei, la sfârsitul secolul IX, doar formaţiunea lui Glad îşi păstrează independenţa

-în secolul al XI-lea din Legenda Sfântului Gerard aflăm despre existenţa lui Ahtum, un urmaş al lui Glad, care se află în conflict cu regele maghiar Ştefan cel Sfânt

- între secolele XI-XIII are loc cucerirea maghiară care se realizeză treptat

-după anul 1100 maghiarii încearcă să organizeze Transilvania după sistemul feudalismului apusean: acordând  pământuri şi privilegii, colonizeând populaţii străine pentru asigurarea frontierelor şi instaurând noi forme de organizare administrativă

-concomitent cu curerirea maghiară are loc şi colonizarea secuilor, aceştia sunt asezaţi pe zonele de graniţă începând cu sec XI, au avut rolul de a apăra graniţele în schimbul unor privulegii, saşi sunt asezaţi mai ales în zona Sibiului şi a Bistriţei, au întemeiat primele oraşe în Transilvania (Sibiu, Mediaş, Braşov)

- forma de organizare a Transilvaniei era voievodatul, era condus de un voievod care era vasalul regelui Ungariei, avea atribuţii administravite, juridice şi militare, avea reşedinţa la Alba Iulia

- din punct de vedere administrativ era împărţită în; comitare (maghiari), scaune( saşi, secui) şi districte (romăni, ex Ţara Făgaraşului, Ţara Bârsei, Ţara Haţegului)

-naţiunile recunoscute erau maghiarii, saşi, secuii, naţiunea română era majoritată, limba română, şi religia ortodoxă nu erau recunoscută

-Voievodatul rămâne forma de organizare politică până la cucerirea Ungariei de către otomani, in 1541. Începând cu anul 1542 Transilvania  devine mare principat, sub suzeranitatea Imperiului Otoman.

Întemeierea statelor medievale româneşti

1. Ţara românească

-în operele cronicarilor romani se vorbeşte despre „descălecatul” lui Negru Vodă, un voievod român din Făgăraş, intemeiează un stat nou în zona Câmpulungului, îşi extinde autoritatea spre vest (zona Olteniei), Curtea de Argeş este capitala

-formaţiunile prestatale de la sud de Carpaţi erau vasele Ungariei conform Diplomei Cavalerilor Ioaniţi

- pe la 1310 Basarab I a unificat sub conducerea sa aceste voevodate şi cnezate, însă conform documentelor vremii era vasalul Ungariei

-cel mai important act politic al voievodului român ramane obţinerea independenţei faţă de coroana maghiară.

-În 1330 la Posada, Carol  Robert de Anjou este învins de Basarab. Basarab obţine independenţa politica a statului său

-Urmaşii lui Basarab au fost Nicolae Alexandru a creat prima mitropolie ortodoxă a Ţării Româneşti la Vicina Vladislav Vlaicu a respins şi ultima încercare a maghiarilor de a cuceri Ţara Românească

2. Moldova

-Pentru a împiedica trecerea tătarilor în Transilvania, regele Ludovic  organizează o marcă de apărare la Baia şi mai apoi la Siret. Ea purta numele de Moldova Mică şi era condusă de Dragos, voievod de Maramureş

-Marele merit de a conduce lupta pentru neatârnarea Moldovei îi aparţine lui Bogdan.

-El i-a înlturat pe urmaşii lui Dragoş,Saş şi Balc, iar în urma luptelor purtate cu coroana maghiară obţine independenta statului.

Urmaşii lui Bogdan au fost:

Laţcu – îmbraţişează religia catolică;

Petru I Musat încheie o alianţă cu Polonia împotriva Ungariei (1387), înfiintează prima mitropolie ortodoxă a Moldovei;

Roman I a extist statul pănă la Marea Neagră

3. Drobrogea

-În secolul al XIV-lea  între Dunăre şi Mare apare un nou stat;

-Nucleul acestuia îl constituia Ţara Cavarnei;

-Izvoarele istorice menţionează în 1346 ca despot pe Balica;

-Acesta este urmat de Dobrotici şi de fiul acestuia Ivanco. Acesta încearcă împreună cu Dan I, voievodul Ţării Româneşti să apere ţara de turci;

-În 1388 Mircea cel Bătrân include Dobrogea în hotarele Ţării Româneşti (până în 1417). 

Lumea rurală, lumea urbană

Lumea satului

-apariţia satelor este legată de dezvoltarea agriculturii; predomină cultivarea cerealelor, precum şi oieritul, pescuitul, etc

-creşterea agricolă se datorează progreselor în agricultură: brăzdarul de fier, folosirea animalelor, însă progresul este unul lent

-după distribuirea caselor, satele sunt adunate,răsfirate, risipite

-locuinţele; bordeie, semibordeie, case cu fundaţie din piatră, case din lemn

-săteni erau nevoiţi să producă unelte, îmbrăcăminte, obiecte de uz casnic, etc

-obiceiurile şi evenimentele din obşte s-au transmis din generaţiei în generaţie: nunta, înmormântarea, botezul

-ţărănimea era liberă:moşneni,răzeşi, secuii şi dependentă: rumâni, vecini, şerbi, iobagi.

Lumea urbană

Oraşele s-au dezvoltat datorită meşteşugurilor şi comerţului

Începutul l-au dat oraşele transilvănene care apar datorită colonizări saşilor ex Braşov, Sibiu, Sighişoara, Şebeş, Mediaş, Orăştie

În Ţara Românească şi Moldova au adăpostit pe domnitori şi curţile lor în Ţara Românească Argeşul, Câmpulung, Târgovişte, în Moldova Baia, Siretul, Suceava

-începând cu sec XIV meşteşugarii s-au organizat în bresle, acestea aveau responsabilităţi în apărarea oraşului şi ridicarea de fortificaţii, în caz de pericol se îndreptau să lupte cu duşmanii

Creşterea şi diversificarea activităţilor economice au dus la apariţia unor structuri sociale noi, în Transilvania, stăpânii de ateliere meşteşugăreşti şi negustorii bogaţi formau patriciatul urban

Cei mai numeroşi erau micii meşteşugari şi comercianţii

-sărăcimea era alcătuită din calfle, ucenici, zilieri, ţărani

Semnele prosperităţii oraşelor s-au resimţit şi în domeniul arhitectural, treptat apar marile pieţe publice, clădirile impozante ale primăriilor, biserici, catedrale

Politica voievozilor români (sec XIV-XVI)

Mircea cel Bătrân (1386-1418) / Ţara Românească

Politica internă

- deţinea în Transilvania Amlaşul, Făgăraşul şi Banatul de Severin

- se intitula „domn al ţărilor de peste munţi”

- a organizat Oastea cea Mare

- bun administrator

- a întărit sistemul de cetăţi de la Dunăre

- a sporit bogăţiile ţării

- stabileşte dregătoriile

- se afla în bune relaţii cu Moldova lui Petru I Muşat

Politica externă

- 1389: participă la lupta antiotomană de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei)

- 10 oct. 1394/17 mai 1395: victoria de la Rovine împotriva lui Baiazid

- 7 martie 1395: tratatul încheiat cu Sigismund al Ungariei împotriva otomanilor în vederea alungării acestora de la gurile Dunării şi din Europa

- 1396: aliaţii creştini sunt înfrânţi la Nicopole de către otomani

- 1402: intervine în luptele pentru tron din Imperiul Otoman, susţinând diferiţi candidaţi, care însă nu au ajuns la conducerea imperiului; acest fapt va duce la impunerea în 1417 a unui tribut anual şi pierderea Dobrogei

- 1418: moare/ înmormântat la Cozia

Iancu Corvin de Hunedoara (1441-1456)/ Transilvania

Politica internă

- bun organizator, în domeniul administraţiei, al vieţii economice, financiare, dar mai ales militare

- acordă un rol sporit cavaleriei

-a înzestrat infanteria cu arme de foc

- purta luptele pe terenul adversarului

Politica externă

- 1443-1444: “campania cea lungă”, campanie antiotomană sfârşită prin o pace încheiată cu sultanul la Seghedin; pacea este favorabilă creştinilor pentru că turcii se obligă să înceteze orice confruntare timp de 10 ani, sunt eliberate teritorii creştine

- 10 nov. 1444: înfrângerea creştinilor la Varna

- 1448: lupta de la Kossovopolje este câştigată de otomani în urma unei trădări

- 1456: Victoria de la Belgrad contra lui Mehmet II

- 1456: moare/ înmormântat la Alba Iulia

Vlad Ţepeş (1456-1462; 1476)/ Ţara Românească

Politica internă

- program antiboieresc= întărirea instituţiilor centrale

- protejarea comerţului intern

- reorganizarea armatei; instituie o gardă personală formată din mercenari

- în timpul domniei sale este atestat oraşul Bucureşti

- renumit pentru pedepsele pe care le aplica duşmanilor

Politica externă

1461-1462: eliberează Giurgiul

- 16/17 iunie 1462: atacul de noapte de la Târgovişte întreprins împotriva otomanilor

- boierii, fiind nemulţumiţi de politica domnului au trecut de partea lui Radu cel Frumos (pretendent la tronul ţării), iar în urma unei scrisori false adresate regelui Ungariei, Matei Corvinul, domnul a fost încarcerat la Buda până în anul 1476

- eliberat la cererea lui Ştefan cel Mare, domnul redobândeşte tronul, dar după 2 luni este ucis de către boieri

- 1476: moare/ este decapitat, iar capul dus la Constantinopol

Ştefan cel Mare (1457-1504)/ Moldova

Politica internă

- întăreşte puterea centrală

- reconstituie domeniul domnesc şi limitează acumularea pământurilor de către boieri

- a întărit Sfatul domnesc

- organizează oastea ţării

- stimulează comerţul prin acordarea de privilegii comerciale negustorilor braşoveni

- renumit pentru actele sale ctitoriceşti, fapt pentru care a fost numit „cel Sfânt”

Politica externă

- 1462: atacă Chilia pe care o cucereşte abia în 1465

- 1473: întreprinde o incursiune în Ţara Românească împotriva lui Radu cel Frumos, pe care îl înfrânge

- 10 ianuarie 1475: obţine la Vaslui o victorie importantă împotriva otomanilor conduşi de Soliman paşa

- 12 iulie 1475: încheie un tratat de alianţă antiotomană cu Matei Corvinul, regele Ungariei

- iulie 1476: victoria otomanilor la Războieni

- 1484: otomanii cuceresc Chilia şi Cetatea Albă

- 1485: domnul depune la Colomeea un omagiu de vasalitate regelui Poloniei, Cazimir IV

- 1489: întăreşte alianţa cu Ungaria din 1475

- 1497: la Codrii Cozminului înfrânge oastea lui Ioan Albert al Poloniei

- 1499: este recunoscută independenţa Moldovei de către Polonia şi Ungaria

- 1504: moare/ înmormântat la Putna

ANUL 1600 – MIHAI VITEAZUL

-În 1593 Mihai a aderat la Liga Crestină creată de împăratul Rudolf al II-lea

-1594 Mihai i-a ucis pe creditorii levantini si unitatea turcească din Bucureşti sii-a izgonit pe turci de pe teritoriul ţării

- 1594/ 1595 Mihai a întreprins o campanie împotriva Imperiului Otoman:oştile reunite ale celor trei Ţări Româneşti i-au înfrânt pe turci la Giurgiu, Rusciuc, Silistra,Şerpăteşti, etc.

-La 20 mai 1595 Mihai a încheiat un tratat de alianţă cu Sigismund Bathory pe care l-a recunoscut ca suzeran în schimbul sprijinului împotriva turcilor, tratat semnat de boieri.

-În 1595 a avut loc campania turcească împotriva Ţării Româneşti. Lupta s-a dat la Călugareni, turcii au fost înfrânţi dar Mihai a fost obligat să se retragă şi să aştepte sprijinul aliaţilor. Turcii aucucerit oraşele Bucureşti si Târgovişte

-Între 6-8 octombrie cu sprijinul aliaţilor a fost eliberatoraşul Târgovişte. La 20 octombrie 1595 turcii au fost înfrânţi definitiv la Giurgiu

-În 1597 Mihai a reluat plata tributului catre turci în schimbul păcii şi a recunoaşterii sale de cătres ultan ca domn al Ţării Romaneşti

-În 1598 la Târgovişte, Mihai a încheiat un tratat de alianţă cu Rudolf al II-lea Unirea Principatelor

-La 1 mai 1599 Andrei Bathory, principele Transilvaniei, a încheiat pace cu Imperiul Otoman.

-În oct.1599 a avut loc bătălia de la Selimbăr încheiată cu înfrângerea lui Andrei Bathor, .La 1 noiembrie 1599 Mihai a intrat în Alba Iulia şi a fost recunoscut principe al Transilvaniei

-În primavăra 1600 a avut loc campania împotriva lui Ieremia Movilă şi ocuparea Moldovei

-S-a realizat unirea politică a celor trei ţări româneşti care aveau acum un singur domn: MihaiViteazul.Consecinţe

-Unirea celor trei Ţări Române a determinat ostilitatea Marilor Puteri Polonia nu a acceptat pierderea Moldovei Nobilimea maghiară din Transilvania îi era ostilă lui Mihai Rudolf II nu avea încredere în Mihai

-sept.1600 –la Mirăslău, Mihai a fost înfrânt de nobilii maghiari ajutaţi de generalul Basta, a pierdut Transilvani

-În august 1601 la Gurăslău, cu ajutorul lui Basta, Mihai l-a invins pe Sigismund Bathory, principele Transilvaniei.

-Cateva zile mai târziu Mihai Viteazul a fost asasinat de mercenarii voloni plătiţi degeneralul Basta.

Politică şi diplomaţie în sec. XVII – XVIII

-la începutul sec. XVII-lea, turcilor au oprit expansiunea habsburgilor spre răsărit

-turci au putut astfel să restabilească dominaţia asupra întregului spaţiu românesc

-regimul dominaţiei otomane asupra Ţărilor Române, a fost limitat de către acţiunea boierilor care îl determină pe sultan să accepte domnii aleşi de ei exemplu; Matei Basarab (1632-1654) în Ţara Românească şi Vasile Lupu (1634-1653) în Moldova

-consolidarea internă realizată de Matei Basarab, Vasile Lupu şi Gheorghe Rakoczi I, a permis îmbunătăţirea statului internaţional care a dus şi la lărgirea autonomiei

-au existat tratate de colaborare între Matei Basarab şi Gheorghe Rakoczi (1635) de bună vecinătate şi sprijinire reciprocă

-în 1638 un tratat asemănător s-a semnat între Vasile Lupu şi Gheorghe Rakoczi

-după detronarea lui Vasile Lupu, pe tron urcă Gheorghe Ştefan care va duce la o alianţă a celor trei conducători

-la sfârşitul secolului la XVII- raportul de forţe în Europa se schimbă în favoarea austriecilor şi a polonezilor

-Şerban Cantacuzino domn al Ţării Româneşti (1678-1688), s-a orientat către austrieci, însă a păstrat relaţii bune şi cu Rusia

-Constantin Brâncoveanu (1688-1717) a căutat contraponderea în Polonia şi Rusia, profitând de corupţia de la Istanbul s-a menţinut pe tron timp de 26 de ani, pe fondul luptelor dintre ruşi şi turci, trece de partea ruşilor, fapt care va duce la executarea acestuia

-în Moldova s-a manifestat o tendinţă de echilibru faţă de imperiile vecine, în timpul lui Dimitrie Cantemir (1710-1711), acesta a adoptat o poziţie antiotomană, în 1711 a încheiat un tratat cu Petru I pentru recunoaşterea independenţei Moldovei, însă acesta a fost nevoit să se refugieze în Rusia

Cronicari, cărturari şi cartea în spaţiul românesc

Umanismul în Ţările Române

-umanismul în Ţările Române s-a afirmat începând cu sec XV-lea mai întâi în cercurile ecleziastice, mai apoi în cadrul oraşelor, luând amploare în sec XVII-XVIII-lea

-referiri la originea latină a poporului roman întâlnim la Nicolae Olahus (Hungaria)

-ideologia protestantă a permis afirmarea valorilor umaniste, mai ales în cadrul oraşelor ca de exemplu Braşov

-în Braşov a activat Ioan Honterus care a creat şcoli, a tipărit cărţi, a înfiinţat o bibliotecă

-în sec XVI-lea sunt cunoscute forme variate a răspândirii ideilor umaniste ; în Moldova Despot Voda înfiinţează colegiul latin de la Cotnari, în Ţara Românească Petru Cercel întreţine curtea de la Târgovişte cu ideile Renaşterii, la Alba Iulia se manifesta interes pentru studierea inscripţiilor romane ale Daciei

-în sec XVII-XVIII umanişti din toate provinciile româneşti scriu în limba română precum Grigore Ureche care scrie Letopiseţul Ţării Moldovei, lucrare continuată de către Miron Costin

-în Ţara Românească Radu Popescu scrie Istoriile dominiilor Ţări Româneşti iar Constantin Cantacuzino Istorie a Ţării Româneşti

-în sec XVIII Dimitrie Cantemir scrie Descrierea Moldovei

- cronicarii români au fost preocupaţi de trecutul neamului şi de originea romană a poporului român, precum şi vechimea şi continuitatea acestuia în spaţiul românesc

Tiparul în spaţiul românesc

-prima carte tipărită în spaţiul românesc se leagă de numele lui Radu cel Mare, cartea a fost tipărită la mănăstirea Dealul în limba slavonă şi purta denumirea de “Liturghierul”

-în 1544, Filip Moldoveanul imprimă la Sibiul prima carte în limba română “Catehismul românesc”

-în Braşov s-au tipărit un număr considerabil de cărţi aproximativ 40 de cărţi religioase

-relansarea activităţi tipografice în sec XVII s-a datorat domnilor Matei Basarab, Vasile Lupu, Gabriel Bethlen sau Gheorghe Rakoczi I

-în Moldova se înfinţează tipografia de la Mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi

-în Ţara Românească, Matei Basarab intalează tiparniţe la mănăstirile Govora şi Dealu

-principii Transilvaniei au sprijinit cultura în limba maghiară, germană şi română, cea mai importantă carte de aici Noul Testament de la Bălgrad

-difizarea cărţilor către romănii s-a făcut într-un număr mare

 Arta ecleziastică şi laică

Arta ecleziastică

-arhitectura de tradiţie bizantină de pe teritoriul românesc este unică în Europa

-în sec XII-XIII în Transilvania au fost ridicate biserici de piatră; Densuş, Gurasada, Strei (jud Hunedoara)

-în secolul XIV-XV, se dezvoltă au loc ctitoriile muntene de la Vodiţa, Cozia iar în Moldova Bistriţa şi Strei

-domnia lui Ştefan cel Mare a reprezentat o adevărată culme a creaţiei în arhitectură sunt ridicate în Moldova un număr de 47 de biserici şi mănăstiri Voroneţ, Putna, Neamţ, acestea sunt realizate pe plan dreptunghiular, cu bolţi ingenios construite şi cu acoperişuri care le accentuează înălţimea

-o nouă etapă a fost în secolul XVI care este ctitorită de către Neagoe Basarab mănăstirea de la Curtea de Argeş iar în Moldova mănăstirile Humor, Moldoviţa, Suceviţa

-ctitoriile maghiarilor, secuilor şi saşilor au fost realizate în stil romanic sau gotic; catedrala romano-catolică de la Alba Iulia, catedrala Sf. Mihail de la Cluj Napoca, Biserica Neagră de la Braşov

-în sec XVII sunt construite noi monumente care împletesc influenţele renascentiste cu cele orientale ex Biserica Trei Ierarhi din Iaşi, Arnota şi Strehaia în Ţara Românească precum şi stilul brâncovenesc

-sculptura este prezentă la monumentele romanice, gotice şi brâncoveneşti dar şi pe pietre de mormânt şi steme

-pictura impresionează prin tehnica folosirii culorilor ex albastru de Voroneţ dar şi prin subiectele cu mesaj religios sau politic prezente pe zidurile bisericilor din nordul Moldovei

Arhitectura laică

-primele construcţii medievale au avut rolul de apărate realizate cu fundaţii din piatră, valuri de pământ, palisade din lemn şi datează din timpul formaţiunilor prestatele

-în sec XIII-XV se ridică cetăţi cu ziduri de piatră cu sisteme militare defensive: Giurgiu, Turnul, Severin în Ţara Românească, Suceava, Neamţ, Cetatea Albă în Moldova, Bran, Deva, Hunedoara în Transilvania

-oraşele din Transilvania se împrejmuiesc cu ziduri prevăzute cu turnuri de apărare

-curţiile domneşti din Ţara Românească şi Moldova s-au ruinat cu timpul

-în Transilvania în sec XVII se ridică un număr mare de castele fortificare ex Făgaraş sau Magna Curia (Deva) care au rol de apărare precum şi reşedinţe ale nobiilor sau principilor

Regimul habsburgic

-victoria austriecilor de la Viena asupra turcilor, a deschis calea de expansiune a habsburgilor

-pentru a reglementa raporturile cu Transilvania împăratul Leopold I a emis Diploma leopoldină (1691), în care se stabileau principiile după care urma să fie condusă acesta

-erau recunoscute privilegiile nobililor maghiari, a fruntaşilor saşilor şi secuilor

-religia oficială era catolica, luterana, calvină, unitariană

-românii erau excluşi

- prin pacea de la Karlowitz (1699), otomanii recunoşteau oficial trecerea Transilvaniei în sub dominaţie habsburgică

Unirea cu Biserica Romei

-una dintre măsurile era trecerea românilor la catolicism, pentru a obţine controlul asupra provinciei

-1692 li se promite clerului ortodox scutiri şi privilegii asemănătoare cu ale naţiunilor recunoscute dacă acceptau unirea cu biserica Romei

-1697 o parte a clerului semnează şi acceptă unirea, astfel se înfiinţează biserica greco-catolică sau unită

-drepturile celor uniţi au fost confirmate prin diplomele din 1699 şi 1701

-unirea bisericilor a avut o serie de consecinţe: ruptura religioasă, clerul greco-catolic a devenit exponenţii cei mai radicali ai mişcări de emancipare a românilor din Transilvania

-unul dintre cei mai cunoscut susţinător al mişcării de emancipare este Ioan Inocenţiu Micu-Klein, acesta a redactat Supplex Libelus, prin care susţinea originea nobilă a românilor şi vechimea acestora în Transilvania pentru a obţine drepturi egale cu ale naţiunilor privilegiate

Şcoala ardeleană

-dezvoltarea conştiinţei naţionale în Transilvania a fost strâns legată de curentul de idei Şcoala Ardeleană

-bazat pe ideile iluministe a reunit un număr de cărturari care au încercat să demonstreze latinitatea, vechimea şi continuitatea poporului român

-reprezentanţi: Pentru Maior, Samuil Micu, Gheorghe Şincai, Ioan Budai-Deleanu

-în 1791 au redactat Supplex Libellus Valachorum, prin care cereau drepturile naţiunii române, este trimis împăratului Leopol al II-lea care îl trimite Dietei, în cele din urmă acesta este respins

Regimul fanariot

-perioadă în care domnitorii Ţărilor Române au fost numiţi direct de către sultan, din rând grecilor din cartierul Fanar al Constantinopolului

-Instaurate în 1711 în Moldova şi în 1716 în Ţara Românească, domniile fanariote au accentuat controlul porții asupra teritoriilor deja deţinute direct sau  dependente

Caracteristicii

-grecizarea  domniei şi a altor instituţii laice sau ecleziastice (în defavoarea boierimii  autohtone), a culturii şi a învăţământului

-restrângerea autonomiei, accentuarea presiunilor otomane asupra Principatelor,

-fiscalitatea excesivă (creşterea şi diversificarea dărilor de diverse tipuri

impuse populaţiei)

-creşterea obligaţiilor financiare faţă de imperiul otoman: tributul, mucarelul (taxa pentru domnie sau reconfirmarea domniei), peşcheşurile (daruri către sultan şi marea vizir), obligaţiile pentru aprovizionare

Reformismul domnesc

-Totuşi,  unii dintre domnitorii fanarioţi (Constantin Mavrocordat, Alexandru Ipsilanti,  Ioan Caragea), au iniţiat, sub influenţa iluminismului, o serie de reforme interne care au vizat sistemul fiscal, administraţia, învăţământul, situaţia ţărănimii, inaugurând astfel un proces de modernizare a statului.

-a fost desfiinţată Serbia, s-a stabilit numărul zilelor de clacă, se impune o dare unica pe cap de locuitor care se putea plăti în 4 rate, s-au introdus funcţionarii publici plătiţi, adoptarea primelor coduri de legi (în Moldova Codul Calimah şi în Ţara Românească Legiuirea Caragea)

-regimul fanariot este înlăturat în urma revoluţiei de la 1821

Ţările Române şi Problema Orientală

Contextul european si balcanic

Situaţia internaţională   (sec. al XVIII-lea şi înc. sec. al XIX-lea) este următoarea:

- Austria, Rusia, Prusia - îşi dispută dominaţia asupra spaţiului balcanic: Ţărilor Române şi Poloniei;

- problema poloneză – Polonia este desfiinţată ca stat în urma celor 3 trei împărţiri;

- Imperiului Otoman se afla într-o puternică criză: “Problema Orientală”(Omul Bolnav al Europei);

- Imperiul Rus - profita tot mai mult de criza Imperiului Otoman , care nu a reuşit să se adapteze politic, militar, economic şi folosea ca pretext „protejarea creştinilor din Balcani”;

- după pacea de la Passarowitz (1718), Imperiul Habsburgic devine putere balcanică - încearcă să limiteze puterea Rusiei şi politica ei hegemonică în SE Europei.

Urmările:

- Ţările Române, Moldova şi Valahia sunt transformate în teatru de confruntări militare între imperiile vecine;

- Statutul politico-juridic al Principatelor se va modifica: Ţara Românească şi Moldova rămân sub suzeranitate otomana  dar, din 1774, Rusia devine protectoare cu dreptul de a interveni în favoarea lor.

În contextul confruntărilor ruso-austro-otomane se afirma „partida naţională” care revendica:

- respectarea „capitulaţiilor”;

- creşterea autonomiei;

- independenţa sub protecţia Marilor Puteri etc.

Revoluţia de la 1821

-se înscrie intr-o miscare mai ampla, desfasurata pe plan european, de eliberare socială şi naţională, s-a desfăşurat în stransă legatură cu mişcarea de eliberare a Greciei organizată de societatea secretă Eteria, condusă de Alexandru Ipsilanti

Cauze

-dominaţia straină şi regimul fanariot

-războaiele ruso-austro-turce care s-au desfăşurat în Ţările Romane şi care au provocat numeroase pierderi

-corupţia şi fiscalitatea excesivă;

-situaţia grea a ţăranilor, ale caror obligaţii au crescut

Forţe participante: ţăranii liberi şi dependenţi, oraşenii, boierii pământeni, panduri

Documente programatice: Proclamaţia de la Padeş, “Cererile norodului romanesc”, “Proclamatia catre munteni, “Proclamatia din Bolintin,“Proclamatia de la Cotroceni

Revendicări: desfiinţarea privilegiilor boiereşti, numirea în funcţii după merit, reformarea justitiei, a armateti, a învăţământului, desfiintarea vamilor interne, etc

Desfăşurarea revoluţiei

-în ianuarie moare ultimul domn fanariot, Alexandru Şuţu

-Tudor Vladimirescu, a constituit o armată formată din panduri iar în febuarie porneşte spre Bucureşti

-în februarie eteristii au intrat in Iasi şi îi masacrează pe turci.

-au apărut neînţelegeri între Alexandru Ipsilanti şi Tudor Vladimirescu, generate de comportamentul trupelor eteriste

- în  martie 1821, Tudor Vladimirescu a intrat în Bucureşti

-Tudor Vladimirescu a preluat conducerea ca reprezentant al Adunării Norodului

-la inceputul lunii mai 1821, au pătruns în Ţara Românească, pe cinci coloane, trupele turcesti. Tudor a hotarat retragerea spre Oltenia pe ruta Bucuresti-Pitesti-Ramnicu Valcea.

-în 26/27 mai 1821 , la Golesti, Tudor a fost atras într-o cursă şi ucis de eterişti

Consecinţele revoluţiei

-înlăturarea regimului fanariot, revenirea la domniile pamantene;

-ocupaţia trupelor otomane timp de doi ani;

Regulamentele organice

-sunt impuse în Ţara Românească şi Moldova în urma păci de la Adrianopol 1829, astfel Rusia devenea putere protectoareşi avea un anumit drept de control asupra politicii acestora

Prevederii

-limitarea autorităţii turceşti la plata tributului şi la confirmarea domniei

- recunoaşterea Dunării ca graniţă cu Imperiul ottoman

-autorizarea ţărilor de a întreţine un număr de gărzi înarmate

-desfiinţarea monopolului asupra comerţului românesc

-definţarea vamilor interne

- domni numiţi de Poartă cu acordul Rusiei

- separarea puterilor în stat

* puterea executivă- domn şi de un Sfat administrative alcătuit din 6 miniştri, domnul era ales pe viaţă de către Adunare, numea şi revoca miniştri, putea dizolva Adunarea cu acordul puteri suzerană şi protectoare, avea drept de graţiere

*puterea legislativă- Adunarea obştească alcătuită în majoritate din boieri aleasă pe cinci ani prin vot censitar, votau legile şi bugetul

*puterea judecătorească tribunal județene, divanul, Înaltul divan

-domni regulamantari Grigore Dimitrie Ghica-Ţ.R.(1822-1828), Ion Sandu Sturza- M.- (1822-1828).

Revoluția de la 1848

Revoluția în Moldova

-are un caracter moderat

-revoluţionari se întâlnesc la Iaşi şi întocmesc Peţiunea Proclamaţiune (35de puncte), respectatrea regulamantului organic, îmbunătăţirea vieţii ţăranilor, reformă şcolară, înfiinţarea gărzilor cetăţeneşti, responsabilitate ministerială, noi alegeri pentru Adunarea Obştească

- revoluţionari: Vasile Alecsandri, Al. I. Cuza, Alecu Russo, Costache Negri, Mihail Kogălniceanu

-Proclamaţie este adresată domnitorului Mihai Sturdza care o respinge, ordonă să fie arestaţi semnatarii cererii

-revoluţionarii reuşesc să scape şi se refugiază în Transilvania sau Ţara Românească, participând la revoluţiile de acolo.

Revoluţia în În Ţara Românească

-mişcarea condusă de Frăţia

-la 9 iunie are loc marea adunare de la Izlaz, unde este redactată „Proclamaţia” de la Izlaz(21 puncte):care solicită reforme radicale, independenţă şi unitate, libertăţi personale, adunări reprezentative şi separarea puterilor în stat, adunare reprezentativă aleasă de toate sterile sociale, domn ales pe 5 ani

-revoluţionari; Nicolae Bălcescu, Ion Heliade Rădulescu, C.A Rosetti, Ion C. Brătianu

-Domnul Gheorghe Bibescu abdică

-se formează un guvernul provizoriu revoluţionar din perioada iunie-septembrie; abolirea Regulamatului organic, înfiinţarea gărzii naţionale, înfiinţarea unei comisii pt proprietate care sa facă o reformă agrară, adoptatea tricolorului

-la presiunile ruseşti, Poarta a intervenit militar şi a înăbuşit revoluţia după confruntarea din Dealul Spirii-13 septembrie, în timp ce trupele ruse ocupau Moldova-15 septembrie.

Revoluţia în Transilvania

-caracter national-radical

-la 3- 15 mai 1848- Marea Adunare Naţională de la Blaj

-este redactată Petiţia Naţională: libertatea şi independenţa naţiunii române în care se cer : drepturi egale pentru românii din Transilvania, reprezentarea românilor în Dietă, defiinţarea iogăbiei, adoptatea unei noi constituţii, învătământ în limba română

-revoluţionari Avram Iancu,Simion Bărnuţiu, Gheorghe Bariţiu, Eftimie Murgu.

-petiţia este trimisă împăratului care nu l-a aprobat

- au avut lupte intre arma maghiara si trupele transilvane conduse de Avram Iancu.

-În august-septembrie 1849 prin intervenţia armatelor austriece are loc înăbuşirea revoluţiei.

Unirea şi domnia lui Alexandru Ioan Cuza

-între 1853-1856 are loc războiul din Crimeea dintre Rusia şi Turcia, încheiat cu victoria turcilor

-în 1856 are loc Congresul de pace de la Paris, marile puteri Franţa, Anglia, Rusia; Turcia, Austria, Prusia, Sardinia au discutat pacea

-la propunea Franţei, se analizează propunerea unirii Principatelor

-în Tratatul de pace se prevedea; desfiinţarea protectoratului şi trecerea sub protecţia puterilor garante, Rusia retoceda trei judeţe din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), convocarea adunărilor ad-hoc care să fie consultaţi cu privire la unire

-în 1857 au loc alegerile adunărilor ad-hoc care au fost câştigate de partida unionistă

-în 1858 marile puteri s-au reunit la Paris pentru a discuta propunerile românilor, s-a adoptat Convenţia de la Paris care are rol de constituţie pentru principate

*unirea Principatelor sunt numele de Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, avea doi domni, două guverne, instituţii separate

*singurile instituţii comune erau Comisia centrală de la Focşani şi Înalta curte de justiţie şi casaţie

*domnul era ales pe viaţă de către Adunare, Adunarea era aleasă de 7 ani prin vot censitar

*se prevedeau drepturi şi libertăţi şi sunt desfiinţate priveghiile

-la 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei, iar mai apoi la 24 ianuarie al Ţări Româneşti

Domnia lui Cuza

-în prima etapa 1859/1862, sunt unificate armata, administraţia, vămile, circulatia monetară şi guvernele, în 1859 marile puteri recunosc unirea lui Cuza, ulterior va fii recunoscută de către Austria şi Turcia, si în 1861 este recunoscută deplin, adoptă oficial nume de România

-în a doua etapa 1862/1864 realizează cele mai importante reforme: secularizarea averilor mânăstireşti, reforma agrară, reforma învăţământului, legea armatei, sunt înfiintate primele universităţii prima la Iaşi şi a doua la Bucureşti

-a treia etapă 1864/1866, la 2 mai 1864 are loc lovitura de stat prin care este dizolvat parlamentul, începe domnia autoritara. Se promulgă codul civil şi penal, se creează Camera de Comert.

- La 11/23 feb 1866 Cuza este înlăturat de la domnie de către monstruoasa coaliţie (alianta conservatori şi liberali).

Începuturile vieţii politice româneşti

-odată cu venirea la conducerea ţări a lui Carol I, România a intrat în rândul monahiilor constituţionale în care regele era suveranul statului

-domnitorul, apoi regele îşi exercita atribuţiile în limitele constituţiei din 1866 politice, legislative, militare

-în 1881, România este proclamată regat

-pe scena politică a reuşit să moderne disputele dintre conservatori şi liberali, introduce rotativa guvernamentală

-parlamentul era alcătuit din Senat şi Adunarea deputaţilor, reprezentaţii erau aleşi prin vot cenzitar, discutau şi votau legile şi controla guvernul

Partidele politice

Partidul Naţional liberal 1875, promovau un program de modernizare a statului prin dezcentralizare, protejare economiei, încurajarea sistemului bancar

-reprezentanţi: Ion C Brătianu, C.A Rosetti, Ionel Brătianu, I.G Duca

-reforme: agrară şi electorală

Partidul Conversator 1880

-făceau parte mari proprietari funciari, burghezia, intelectual

-membrii: Lascăr Catargiu, Petre Carp, Titu Mariorescu, Take Ionescu

-sustin tactica paşilor mărunţi, au sprijinit o creştere lentă care să nu schimbe instituţiile şi societatea

-susţin agricultura

-legi: legea minelor

Constituţia din 1866

Constituţia este legea fundamentală a unui stat, în care sunt prevăzute principiile de bază ale conducerii statului, atribuţiile instituţiilor fundamentale ale statului şi drepturile, libertăţile şi obligaţiile cetăţenilor.
Primele constituţii româneşti au fost Regulamentele Organice, mai apoi  Convenţia de la Paris, care a fost urmată, în 1864, de Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, constituţia autoritară a domnitorului Al. I. Cuza. Prima constituţie modernă a României a fost constituţia liberală din 1866.

Constituția din 1866

-Contextul este cel legat de instaurarea dinastiei străine.

-Constitutia din 1866 are la baza modelul constitutiei belgiene, este introdusa sveranitatea nationala, guvernarea reprezentativa si responsabila, separarea puterilor
responsabilitatea ministeriala, libertati si drepturi cetateneşti.

-Prerogativele Domnului: numeşte şi revoca ministri, drept de amnistie politică, numeşte şi confirmă toate funcţiile publice, dreptul de a bate monedă, conduce armata, are drept de a dizolva Parlamentul, dispune de dreptul de veto absolut, acorda distincţii şi decoraţii

Separarea puterilor în stat: parlamentul: drept de interpelare, drept de iniţiativă şi sanctiune a legilor, discuta şi votează bugetul, puterea executivă Domnul: sancţionează şi promulga legile, dreptul de veto absolut, puterea judecatatorească era exercitaă  de curtile de judecată şi tribunale.

Românii din afara graniţelor

Transilvania

-până la 1848, programele politice au menţinut ideile din Supplexuri, iar în preajma revoluţiei se afirmă ideea de emancipare

-după revoluţiei viaţa politică a cunoscut mai multe etape

a) perioada neoabsolutistă 1848-1860

-perioadă bazată pe centralizare

-cecerile românilor nu au fost soluţionate

b) regimul liberal 1860-1867

-români au obţinut dreptul de a face parte din Dietă, şi puteau influenţa direct activitatea legislativă

-naţiunea română este egale cu celelalte naţiuni, limba română şi religia ortodoxă sunt recunoscute

c) 1867-1918

-în 1867 se formează imperiul austro-ungar, iar Transilvania este anexată Ungariei

-românii îşi pierd drepturile

-în 1868 a fost făcut public Pronunciamentul de la Blaj care era o reafirmare a programului revoluţionar de la 1848

-1881 se formează Partidul Naţional Român sub conducerea lui Ion Raţiu, la început acesta adoptă pasivismul politic şi în 1892 adoptă Memorandumul care nu conţinea cereri noi şi se opunea anexări la Ungaria, din 1905 adoptă activismul politic

Bucovina

-este pierdută la 1775 în urma războiului ruso-turc, anexată de către Austria

-în 1786 este integrată în ducatul Galiţiei Biserica trece în subordinea Mitropoliei de la Karlowitz în 1849 devine ducat autonom

Basarabia

-pierdută în 1812 în urma războiului ruso-turc, anexată de Rusia

-1828 este anexată guberniei Novorosiisk=>rusificarea provinciei, 1871 capătă statut de gubernie

Războiul de independență

-România a încercat să își obțină independeță pe cale dipomatică au esuat

-problema independenței s-a discutat pentru prima dată în cadrul Consiliului de Ministrii, unde s-au format două abordări în ceea ce privește obținerea independenței; conservatorii doreau obținerea independenței pe cale diplimatică prin aproprierea față de Germania, iar liberali considerau că trebuie să fie obținută pe cale militară în unul dintre războielele ruso-turce

-în 1875, în Peninsula Balcanică izbucnesc răscoale ale bulgarilor și bosniacilor, și apoi războiul sârbilor pentru eliberarea de sub domninația otomană

-la 4 aprilie 1877 se închiei convenția militară româno-rusă prin care armata rusă putea să tranziteze teritoriul României, toate costurile fiind suportate de Rusia

-inițial Rusia a refuzat ajutorul militar al României

-la trecerea armatei ruse pe teritoriul României, turcii bombardează localitățiile românești de la Dunăre; Calafat, Bechet, Corabia, Giurgiu, rămânii la rândul lor bombardează și ei localitățiile românești de la sudul Dunării

-la 9 mai Mihail Kogalniceanu citeste în fața parlamentului declarația de independență

-rușii care obțin câteva succese militare în Bulgaria, ajung la Plevna, cea mai importantă fortificație a turcilor, unde sunt pe punctul de a fii învinși , ei cer ajutorul militar României

-armata română condusă de Carol I, trece sudul Dunării, după 2 luni de asediu Plevna este cucerită de către români și ruși

-urmează și alte victorii ale româniilor la Rahova, Vidin

-războiul se închiei în februarie 1878

-în urma războiului se închiei tratatul de la San Stefano, în urma căruia Rusia obține o influență prea mare în Balcani

-în cadrul tratatului de la Berlin este recunoscută independența României, Rusia obține cele trei județe din sudul Basarabiei, România primește Dobrogea

Participarea României la primul război mondial

–        în 1883 România aderă la Tripla Alianţă formată din Germania,Austro- Ungaria si Italia.

–        în 1914,la izbucnirea primului razboi mondial,Carol I îşi pastreaza poziţia ,anume aceea de a continua alături de Germania.

–        Consiliul de Coroana de la Sinaia (21 iulie 1914)hotăreşte neutralitatea României

–        pe 4 august 1916,România semnează la Bucureşti tratatul

–        cu ANTANTA

–        14 august 1916-Romania declară război Austro-Ungariei

–        Decretarea mobilizarii generale a avut un efect bun pentru armata romana care,cu entuziasm, a declansat ofensiva in Transilvania in vara anului 1916.

–        pe frontul din sudul României,trupele germane-bulgare au declanşat o puternică ofensivă ,concretizată prin batălia de la Turtucaia(1-6 sep 1916), pierdută de romani.

–        trupele romane au început să se retragă din Transilvania pentru a apara teritoriul statului roman

–        La sfărsitul anului capitala este ocupata de trupele germane şi două treimi din teritoriul ţării.

–        regele,guvernul si parlamentul se retrag la Iaşi.

–        în Moldova începe refacerea armatei

–        române cu sprijin francez.(misiunea gen.Berthelot)

–        Frontul romanesc este stabilit în sudul Moldovei

–        Bătaliile de la Maraşti,Maraseşti şi Oituz(iulie-august 1917), ofensivă declanşată de romani a avut rolul de a opri înaintarea trupelor germane care aveau în plan ocuparea Moldovei..

–        victoriile româneşti din vara anului 1917 au fost practic anulate de hotarârea Rusiei de a ieşi din război. România se

găseşte la sfârsitul anului 1917 izolată în faţa Puterilor Centrale ,

–        încheierea armistitiului de la Focsani (9 decembrie 1917).Prevederile acestui armistitiu au fost concretizate prin tratatul de la Buftea.

–        Tratatul de la Buftea (24 aprilie/7mai 1918) România trebuia să retrocedeze Cadrilaterul si să cedeze o parte a Dobrogei de nord Bulgariei.

–        2. România urma să cedeze Austro-Ungariei controlul asupra trecătorilor Muntilor Carpati;

–        3. România concesiona pe 90 de ani Germaniei toate exploatările petroliere.

–        Tratatul de la Buftea nu a fost niciodata aprobat de regele Ferdinand si de Parlamentul Romaniei.

–        Guvernul condus de gen.Constantin Coanda decide reintrarea României în război.

–        În 1919 România şi Ungaria au continuat ostilităţile, punctual culminant fost ocuparea Budapestei,la 4 august 1919.

Marea Unire

Basarabia 27 martie

-Februarie 1917: revolutia rusa declanseaza autodeterminarea in Imperiul rus:

-Aprilie 1917:Constituirea Partidului National Moldovenesc;

-8oct.1917:Congresul militarilor moldoveni proclama autonomia Basarabiei;

-2-6nov.1917:Constituirea Sfatului Tarii(presed.I.Inculet) si Cons.Director(Petre Erhan);

-2dec.1917:Proclamarea Republicii Moldovenesti

-nov.1917:revolutia bolsevica provoaca in Basarabia agitatii politice si anarhice;

-dec.ian.1918:tendintele anexioniste ale Ucrainei;

-11ian.1918:solicitarea Sfatului Tarii catre Romania pentru asigurarea ordinii interne;

-13ian.1918:interventia Fortelor militare romane;

-24ian.1918:proclamarea Republicii Democratice Moldovenesti;

ian-martie1918:intense activitate unionista a Sfatului Tarii sprijinita de catre guv.Marghiloman,C.Stere si chiar de regimul Von Mackensen.

-27martie1918:Sfatul Tarii voteaza cu majoritate unirea cu Romania;

-22apr.1918:Decret Regal de promulgare a unirii;

Bucovina 15 noimbrie

-Aprilie1918:Congresul natiunilor din Austro-Ungaria de la Roma proclama dreptul la autodeterminare nationala;

-30apr.1918:Constituirea Consiliului National Roman de la Paris in sustinerea Unirii;

-14oct.1918:Constituirea Cons.Nat al Bucovinei(presed.Iancu Flondor)

-9oct.1918:deputatii Bucovineri la Viena declara autodeterminarea

sept-oct.1918:amenintarile anexioniste ale Ucrainei;

-23oct.1918:Consiliul National solicita sprijinul militar al Romaniei;

-25oct.1918:interventia de sprijin a armatei romane;

-12nov.1918:Consiliul National allege institutiile politice ale Bucovinei.

-11nov.1918:constituirea Congresului National al Bucovinei,cu rolul de a decide soarta tarii;

-15nov.1918:Congresul National voteaza in unanimitate Unirea cu Romania.

-24dec.1918:Decretul Regal de promulgare a unirii.

Transilvania 1 decembrie

-Aprilie1918:Consiliul National Roman de la Paris sustine unirea cu Bucovina si Transilvania;

-sept.1918:deputatii romani de la Budapesta declara autodeterminarea Transilvaniei;

-12oct.1918:declaratia de autodeterminare expusa de Partidul National Roman;condamna si manifestul imparatului Carol privind federalizarea(“Catre popoarele mele credincioase)

-30oct.1918:Constituirea Cons.Nat.Rom.Central de la Arad pt.coordonarea activitatii unioniste;

-6nov.1918:Manifestul”Catre natiunea romana”emis de CNRCproclama independenta Transilvaniei;

-9nov.1918:CNRCanunta Ungaria de preluarea puterii in Transilvania;

-13-14nov.1918:tratativele esuate ale CNRC,de la Arad ,cu delegatia ungara.

-7nov.1918:CNRCconvoaca public “Adunarea Nationala”la Alba-Iulia;

-nov.1918:Consiliile Nationale zonale aleg delegatii pt.Adunare;

-1dec.1918:deschiderea Adunarii Nationale si proclamarea Unirii,Constituirea Marelui Sfat National si a Consiliului Dirigent  ca institutii provizorii.

-24.dec1918:Decretul Regal de promulgare a unirii 

România după marea unire

-Implinirea idealului istoric national;constituirea statului national unitar roman;

- creşte numărul de locuitori la 18 milioane iar . 71,9%erau etnici romani)

-se măreşte cadrul geo-economic, creşte suprafaţa ţării la 295mii km² 137mii km² şi numărul de întreprinderi la 2700 mari de la 810

-unirea impunea un nou cadru legislativ unificator în toate domeniile ,cadru care să asigure atât drepturi şi libertăţi tuturor cetăţenilor, cât şi să realizeze uniformizarea legislaţiei.

-Activitatea legislativă din Romania a realizat in mare parte unificarea., Legea agrara(1921); Decretul-lege de vot universal(1918); Unificarea monetara(1920) Unificarea fiscala(1920); Constitutia (1923); Legea instructiunii publice (1924); Legea electorala (1926)

Monarhia şi Partidele politice în perioada intebelică

Monarhia

-          Primul Război Mondial a mărit popularitatea  acesteia (colaborarea lui Ferdinand I cu armata, prezenţa lui pe front şi alături de refugiaţii de la Iaşi, reforma agrară)

-          Popularitatea Regelui  a scăzut după război (deciziile sale au fost influenţate de Ion I.C. Brătianu, criza dinastică din 1925)

-          După mortea lui Ferdinand I,  tronul a fost ocupat de nepotul său, Mihai I alături de Regenţă (1927-1930)

-          Carol al II-lea a revenit pe tronul României (1930-1940). Regimul său se împarte în două perioade: monarhia constituţională (1930-1938) şi monarhia autoritară (1938-1940).

Sistemul politic

          După Marea unire, sistemul partidelor politice din România au suferit modificări importante:

-           A dispărut Partidul Conservator (s-a introdus votul universal şi reforma agrară)

-          Şi-au continuat activitatea Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţionalist Democrat, condus de Nicolae Iorga

-          Au apărut partide noi: Partidul Ţărănesc, Partidul Poporului

-          Unele partide din fostele provincii unite acum cu România, au realizat fuziuni Partidul Naţional Român din Transilvania cu Partidul Ţărănesc au format Partidul Naţional Ţărănesc (1926)

-          Au apărut partide extremiste de dreapta sau de stânga  

-          În 1937, liberalii au pierdut alegerile, regele a preluat puterea  autoritar în urma unei lovituri de stat. Regimul sau s-a încheiat in urma pierderilor teritoriale suferite de România din 1940.

-          Ion Antonescu a condus alături de Mihai I, fiul lui Carol al-II-lea. Antonescu a impus un regim de dictatură militară.

Constituția din 1923

Constitutia din 1923 consacra principiul separarii puterilor in stat. Astfel, puterea legislativa era exercitata de un parlament bicamera (dezbate, adopta, modifica, abroga legile). Puterea executiva era exercitata de rege prin guvernul tarii (sanctioneaza si promulga legile, drept de a elabora regulamente cu instructiuni privind aplicarea legilor, convoaca, amana, dizolva parlamentul), puterea judecatoreasca era exercitata de organele judecatoresti. Se garantau drepturi si liberatati cetatenesti : votul universal, libertatea constiintei, invatamantului, presei, persoanei, drept la munca.

Participarea Romaniei la al doilea razboi mondial

In anul 1940 Romania a suferit grave pierderi teritoriale. In urma notelor ultimative din iunie 1940 adresate de Moscova, Romania a cedat Rusiei Basarabia, Nordul Bucovinei si tinutul Herta. 1940, ministrul de externe Molotov a indemnat un ultimatum prin care se cerea cedarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord în decurs de 24 de ore. Carol al II-lea şi consilieri săi nu au văzut o altă alternativă decât să cedeze. Pierde o parte a Dobrogei in favoarea Bulgariei. Aceste cedarii teritoriale au avut importante urmari pentru Romania. Efecte de ordin economic, social, demografic si cultural, o lovitura morala.

La 22 iunie 1941, regele Mihai şi Ion Antonescu au proclamat începerea războiului pentru eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de Nord de sub ocupaţia sovietică.

 La sfârşitul anului 1941 România se afla în război cu Aliaţii occidentali. Pănă la mijlocul lunii iulie armatele române şi germane au atins cursul superior şi mijlociul al Nistrului, obiectivul armatei române a fost eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, dar Antonescu trimite trupele dincolo de Nistru. La sfărsitul anului 1941 România declară război Marii Britanii (7 decembrie), iar în 1942 SUA (5 iunie).

In vara anului 1942, un număr mare de efective româneşti au luat parte la ofensiva germană din sudul Rusiei şi din Caucaz. Dezastrul de la Stalingrad a avut o influenţă hotărâtoare asupra politicii româneşti. Antonescu s-a convins că Germania nu poseda forţa militară pentru a înfrânge. La 23 august 1944, regele l-a invitat pe Antonescu la Palat. Când Antonescu a refuzat să accepte încheierea imediată a armistiţiului. Trupele române neutralizaseră pericolul german care ameninţa oraşul Bucureşti. La 31 august Armata Roşie a ocupat Bucureştiul. Înfrângerea Germaniei, în luna mai, a pus capăt grelelor încercări prin care a trecut România în cei patru ani de război.

După al doilea război mondial România a intrat în sfera de influenţă a URSS, pe teriroriul său au staţionat trupe ale armatei roşii (1945-1958). Prin tratatul de pace de la Paris (1947)României nu i s-a recunoscut statul de cobeligerant, îi se recunoaşte n-v Transilvaniei, dar a pierdut Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţei.

Regimul comunist in România

În perioada septembrie 1944- martie 1945 România a fost condusă de un guverne conduse Constantin Sănătescu şi Nicolae Rădescu din care au făcut parte şi reprezenanţi ai PCR

La 6 martie 1945 s-a format guvernul procomunist condus de dr. Petru Groza. În noimebrie 1946, au avut loc primele alegerii parlamentare după război, rezultatele au fost falsificate de către PCR, iar PNL şi PNŢ au fost desfinţate.

La 30 decembrie 1947 regele Mihai I a fost nevoit să abdice. S-a proclamat Republica Populară România RPR  iar PCR deţinea întreaga putere.

Începând din 1948 în România s-a regăsit un regim totalitar  iar secretarul general al partidului Gheorghe Gheorghiu Dej a devenit primul lider communist.

La baza statului roman au stat constituţiile de inspiraţie stalinistă dim 1948 şi 1952: întrega putere aparţinea PCR, statul controla toate sectoarele societaţii, principal instituţie de conducere al statului era Prezidiul Marii Adunării Naţionale, drepturile şi libertăţile erau îngradite. 

La nivelul PCR s-a manifestat lupta pentru putere exemplu înlăturarea gupării muscovite (1952), arestarea şi executarea lui Lucreţiu Pătrăşcanu

Pe plan economic; colectivizarea în agricultură – martie 1949 – 1962, naţionalizarea bunurilor industriale şi bancare – iunie 1948; a însemnat desfiinţarea proprietăţii private, industrializarea forţată – investiţii masive mai ales în industria grea, cu efecte negative pentru economie, introducerea planificării în economie – primul cincinal a fost 1951-1955, prin intermediul întreprinderilor mixte româno-sovietice, SOVROM-uri, aderarea României la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.), controlat de URSS.

Pe plan social şi cultural; monopolul ideologic communist prin distrugerea vechilor elite intelectuale, supravegherea cultelor religioase, interzicerea Bisericii Greco-catolice, aliniearea la politica Moscovei, afirmarea prolercultismului (idea luptei de clasă şi negarea valorilor tradiţionale), organizarea după sistemul sovietic a învaţământ şi culturii, falsificarea istoriei naţionale.

În 1958 armata sovietică s-a retrat din România.

-1965 N. Ceauşescu ajunge la conducerea României

-regimul Ceauşescu are trei etape:

1. 1965-1971 destalinizarea

- nivel economic îmbunătăţirea vieţii: maşini, televizoare, frigidere, aspiratoare, Pepsi la Constanţa, construirea de blocuri

- pe plan extern- independenţă faţă de ordinele sovietice: refuzul lui Ceauşescu de a participa la intervenţia Tratatului de la Varşovia în Cehoslovacia  în 1968, reluarea legăturilor politice economice, cuturalate cu occidentul  vizita preşedintelui american Nixon în august 1969, a francezului De Gaulle, vizitele în străinătate ale lui Ceauşescu

- promovarea unei orientării naţionale în cultura

- în 1965 a avut loc Congresul Partidului Muncitoresc Român, se revine la denumirea de PCR, se adoptă o nouă constituţie, România devine Republică socialistă

2. 1971-1980

-s-a desfăşurat revoluţia culturală se dezvoltă cultul personalităţii

-promovarea în funcţii de conducere a membrilor familiei lui Ceauşescu

-deziluzia faţă de politica internă a apărut în iulie 1971

- prin cele 17 teze din iulie  creştea rolului conducătorului în domeniile de activitate politico-educative

- în 1974 devine preşedinte al Republicii Socialiste România

- în anii 70 România a continuat să ducă o politică externă uşor diferită de cea a Moscovei

-pe plan economic: industrializare forţată, construcţii megalomanice- Casa poporului, Canalul Dunăre-Marea Neagră, astfel scad resursele ţării şi creşte datoria externă a României

3.1980-1989

- motivul principal al deziluziei românilor a fost eşecul în domeniul economic

- Ceauşescu a declarat în 1982 că va plăti datoria externă până în 1990 şi pentru a realiza acest lucru a introdus o serie de măsuri de austeritate fără egal: raţionalizarea pâinii,a făinii,  a zahărului şi a laptelui, benzinei, apei calde şi căldurii, curentului electric, gazului

-scade nivelul de trai al populaţiei

-organizarea programului de sistematizare urbană şi rurală

- încalcarea drepturilor omului

- Ceauşescu a ştiut să controleze prin teamă prin Securitate

-izolarea României în planul relaţiilor internaţionale

Decembrie 1989. Context şi consecinţe

Context extern

-politica reformistă a lui Mihail Gorbaciov (perestroika şi glasnost)

-reformele democratice din Polonia şi Ungaria

-abandonarea comunismului de către mai multe state; Polonia, Ungaria, Germania de est, Bulgaria, Cehoslovacia

Context intern

-16-21 decembrie demostraţiile de protest de la Timişoara sunt reprimate violent de Securitate şi armată

-21 decembrie Nicolae Ceauşescu, revenit dintr-o vizită din Iran, convoacă un miting la Bucureşti , transformat într-o manifestaţie anticomunistă, au loc lupte de stradă în seara de 21 spre 22 decembrie

-22 decembrie fuga cuplului Ceauşescu cu un elicopter la Târgovişte unde este prins şi arestat

-25 decembrie judecarea, condamnarea şi executarea cuplului Ceauşescu

Consecinţe

-înlăturarea dictaturii comuniste

-schimbarea regimului olitic, revenirea la democraţie

-constituirea statului de drept

-demararea procesului de reformare şi restructurarea a ecomoniei, trecerea la economia de piaţă

Revenirea la democraţie

-22 decembrie, constituirea Frontului Salvării Naţionale (FSN) condus de Ion Iliescu

-constituirea statului de drept bazat pe domnia legilor

-pluralismul politic; FSN care va deveni PDSR, PNL, PNŢ, PSD, Partidul Unitaţii Naţionale (PUNR)

-organizarea alegerilor libere pe baza votului universal (primele în 1990)

-preşedinţii României; Ion Iliescu (1990-1996, 2000-2004, Emil Constantinescu (1996-2000), Train Băsescu (din 2004-2014)

-constituirea societăţii civile, organizaţii nonguvernamentale care militează pentru drepturile

-reforma economică trecerea la economia de piaţă, liberalizarea economiei, restructurarea întreprinderilor pentru a deveni rentabile, fenomene negative; inflaţie, somaj, corupţie, scăderea nivelului de trai al populaţiei

Constituţia din 1991                               

-votată de Parlament şi aprobată prin referendum de către populaţie

-reprezintă legea fundamental a statului roman

-se bazează pe principiile. Suveranitatea naţională, supremaţia legii, separarea puterilor în stat (legistativă Parlament, Executivă Guvern, Judecătorească), dreptul de proprietate

-România este definite ca republică, stat national unitar, suveran, independent, indivizivil

-preşedintele garantul respectării legilor şi constituţiei, mediator între puterile statului, este ales prin vot universal, pe o perioadă de 4 ani, are dreptul la două mandate

-drepturi şi libertaţi cetăţeneşti